1 Balança enganosa é abominação para o SENHOR, mas o peso justo é o seu prazer.
2 Em vindo a soberba, virá também a afronta; mas com os humildes está a sabedoria.
3 A sinceridade dos íntegros os guiará, mas a perversidade dos aleivosos os destruirá.
4 De nada aproveitam as riquezas no dia da ira, mas a justiça livra da morte.
5 A justiça do sincero endireitará o seu caminho, mas o perverso pela sua falsidade cairá.
6 A justiça dos virtuosos os livrará, mas na sua perversidade serão apanhados os iníquos.
7 Morrendo o homem perverso perece sua esperança, e acaba-se a expectação de riquezas.
8 O justo é libertado da angústia, e vem o ímpio para o seu lugar.
9 O hipócrita com a boca destrói o seu próximo, mas os justos se libertam pelo conhecimento.
10 No bem dos justos exulta a cidade; e perecendo os ímpios, há júbilo.
11 Pela bênção dos homens de bem a cidade se exalta, mas pela boca dos perversos é derrubada.
12 O que despreza o seu próximo carece de entendimento, mas o homem entendido se mantém calado.
13 O mexeriqueiro revela o segredo, mas o fiel de espírito o mantém em oculto.
14 Não havendo sábios conselhos, o povo cai, mas na multidão de conselhos há segurança.
15 Decerto sofrerá severamente aquele que fica por fiador do estranho, mas o que evita a fiança estará seguro.
16 A mulher graciosa guarda a honra como os violentos guardam as riquezas.
17 O homem bom cuida bem de si mesmo, mas o cruel prejudica o seu corpo.
18 O ímpio faz obra falsa, mas para o que semeia justiça haverá galardão fiel.
19 Como a justiça encaminha para a vida, assim o que segue o mal vai para a sua morte.
20 Abominação ao Senhor são os perversos de coração, mas os de caminho sincero são o seu deleite.
21 Ainda que junte as mãos, o mau não ficará impune, mas a semente dos justos será liberada.
22 Como jóia de ouro no focinho de uma porca, assim é a mulher formosa que não tem discrição.
23 O desejo dos justos é tão somente para o bem, mas a esperança dos ímpios é criar contrariedades.
24 Ao que distribui mais se lhe acrescenta, e ao que retém mais do que é justo, é para a sua perda.
25 A alma generosa prosperará e aquele que atende também será atendido.
26 Ao que retém o trigo o povo amaldiçoa, mas bênção haverá sobre a cabeça do que o vende.
27 O que cedo busca o bem, busca favor, mas o que procura o mal, esse lhe sobrevirá.
28 Aquele que confia nas suas riquezas cairá, mas os justos reverdecerão como a folhagem.
29 O que perturba a sua casa herdará o vento, e o tolo será servo do sábio de coração.
30 O fruto do justo é árvore de vida, e o que ganha almas é sábio.
31 Eis que o justo recebe na terra a retribuição; quanto mais o ímpio e o pecador!
1 Cumpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.
2 Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.
3 Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.
4 În ziua mîniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.
5 Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui.
6 Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinşi de răutatea lor.
7 La moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.
8 Cel neprihănit este scăpat din strîmtoare, şi cel rău îi ia locul.
9 Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sînt scăpaţi prin ştiinţă.
10 Cînd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi cînd pier cei răi, toţi strigă de veselie.
11 Cetatea se înalţă prin binecuvîntarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -
12 Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -
13 Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat. -
14 Cînd nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -
15 Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -
16 O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. -
17 Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăş carnea lui. -
18 Cel rău dobîndeşte un cîştig înşelător, dar cel ce samănă neprihănirea are o adevărată plată. -
19 Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -
20 Cei cu inima stricată sînt o scîrbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sînt plăcuţi.
21 Hotărît: cel rău nu va rămînea nepedepsit, dar sămînţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -
22 Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. -
23 Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mînie-.
24 Unul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decît să sărăcească. -
25 Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -
26 Cine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. -
27 Cine urmăreşte binele, îşi cîştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. -
28 Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -
29 Cine îşi turbură casa va moşteni vînt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! -
30 Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept cîştigă suflete. -
31 Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pămînt; cu cît mai mult cel rău şi păcătos!