1 Não tenhas inveja dos homens malignos, nem desejes estar com eles.

2 Porque o seu coração medita a rapina, e os seus lábios falam a malícia.

3 Com a sabedoria se edifica a casa, e com o entendimento ela se estabelece;

4 E pelo conhecimento se encherão as câmaras com todos os bens preciosos e agradáveis.

5 O homem sábio é forte, e o homem de conhecimento consolida a força.

6 Com conselhos prudentes tu farás a guerra; e há vitória na multidão dos conselheiros.

7 A sabedoria é demasiadamente alta para o tolo, na porta não abrirá a sua boca.

8 Àquele que cuida em fazer mal, chamá-lo-ão de pessoa danosa.

9 O pensamento do tolo é pecado, e abominável aos homens é o escarnecedor.

10 Se te mostrares fraco no dia da angústia, é que a tua força é pequena.

11 Se tu deixares de livrar os que estão sendo levados para a morte, e aos que estão sendo levados para a matança;

12 Se disseres: Eis que não o sabemos; porventura não o considerará aquele que pondera os corações? Não o saberá aquele que atenta para a tua alma? Não dará ele ao homem conforme a sua obra?

13 Come mel, meu filho, porque é bom; o favo de mel é doce ao teu paladar.

14 Assim será para a tua alma o conhecimento da sabedoria; se a achares, haverá galardão para ti e não será cortada a tua esperança.

15 Não armes ciladas contra a habitação do justo, ó ímpio, nem assoles o seu lugar de repouso,

16 Porque sete vezes cairá o justo, e se levantará; mas os ímpios tropeçarão no mal.

17 Quando cair o teu inimigo, não te alegres, nem se regozije o teu coração quando ele tropeçar;

18 Para que, vendo-o o Senhor, seja isso mau aos seus olhos, e desvie dele a sua ira.

19 Não te indignes por causa dos malfeitores, nem tenhas inveja dos ímpios,

20 Porque o homem maligno não terá galardão, e a lâmpada dos ímpios se apagará.

21 Teme ao Senhor, filho meu, e ao rei, e não te ponhas com os que buscam mudanças,

22 Porque de repente se levantará a sua destruição, e a ruína de ambos, quem o sabe?

23 Também estes são provérbios dos sábios: Ter respeito a pessoas no julgamento não é bom.

24 O que disser ao ímpio: Justo és, os povos o amaldiçoarão, as nações o detestarão.

25 Mas para os que o repreenderem haverá delícias, e sobre eles virá a bênção do bem.

26 Beijados serão os lábios do que responde com palavras retas.

27 Prepara de fora a tua obra, e aparelha-a no campo, e então edifica a tua casa.

28 Não sejas testemunha sem causa contra o teu próximo; e não enganes com os teus lábios.

29 Não digas: Como ele me fez a mim, assim o farei eu a ele; pagarei a cada um segundo a sua obra.

30 Passei pelo campo do preguiçoso, e junto à vinha do homem falto de entendimento,

31 Eis que estava toda cheia de cardos, e a sua superfície coberta de urtiga, e o seu muro de pedras estava derrubado.

32 O que eu tenho visto, o guardarei no coração, e vendo-o recebi instrução.

33 Um pouco a dormir, um pouco a cochilar; outro pouco deitado de mãos cruzadas, para dormir,

34 Assim te sobrevirá a tua pobreza como um vagabundo, e a tua necessidade como um homem armado.

1 Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

2 căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

3 Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

4 prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

5 Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

6 Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

7 Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

8 Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

9 Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

10 Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

11 Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

12 Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

13 Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

14 Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

15 Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

16 Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

17 Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

18 ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

19 Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

20 Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

21 Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

22 Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

23 Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

24 Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

25 Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

26 Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

27 Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

28 Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

29 Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

30 Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

31 Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

32 M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

33 ,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

34 Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.