1 A ti, SENHOR, levanto a minha alma.
2 Deus meu, em ti confio, não me deixes confundido, nem que os meus inimigos triunfem sobre mim.
3 Na verdade, não serão confundidos os que esperam em ti; confundidos serão os que transgridem sem causa.
4 Faze-me saber os teus caminhos, Senhor; ensina-me as tuas veredas.
5 Guia-me na tua verdade, e ensina-me, pois tu és o Deus da minha salvação; por ti estou esperando todo o dia.
6 Lembra-te, Senhor, das tuas misericórdias e das tuas benignidades, porque são desde a eternidade.
7 Não te lembres dos pecados da minha mocidade, nem das minhas transgressões; mas segundo a tua misericórdia, lembra-te de mim, por tua bondade, Senhor.
8 Bom e reto é o Senhor; por isso ensinará o caminho aos pecadores.
9 Guiará os mansos em justiça e aos mansos ensinará o seu caminho.
10 Todas as veredas do Senhor são misericórdia e verdade para aqueles que guardam a sua aliança e os seus testemunhos.
11 Por amor do teu nome, Senhor, perdoa a minha iniqüidade, pois é grande.
12 Qual é o homem que teme ao Senhor? Ele o ensinará no caminho que deve escolher.
13 A sua alma pousará no bem, e a sua semente herdará a terra.
14 O segredo do Senhor é com aqueles que o temem; e ele lhes mostrará a sua aliança.
15 Os meus olhos estão continuamente no Senhor, pois ele tirará os meus pés da rede.
16 Olha para mim, e tem piedade de mim, porque estou solitário e aflito.
17 As ânsias do meu coração se têm multiplicado; tira-me dos meus apertos.
18 Olha para a minha aflição e para a minha dor, e perdoa todos os meus pecados.
19 Olha para os meus inimigos, pois se vão multiplicando e me odeiam com ódio cruel.
20 Guarda a minha alma, e livra-me; não me deixes confundido, porquanto confio em ti.
21 Guardem-me a sinceridade e a retidão, porquanto espero em ti.
22 Redime, ó Deus, a Israel de todas as suas angústias.
1 La Tine, Doamne, îmi înalţ sufletul.
2 În Tine, Dumnezeule, mă încred: să nu fiu dat de ruşine, ca să nu se bucure vrăjmaşii mei de mine!
3 Da, toţi cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi daţi de ruşine: ci de ruşine vor fi daţi cei ce Te părăsesc fără temei.
4 Arată-mi, Doamne, căile Tale, şi învaţă-mă cărările Tale.
5 Povăţuieşte-mă în adevărul Tău, şi învaţă-mă; căci Tu eşti Dumnezeul mîntuirii mele, Tu eşti totdeauna nădejdea mea!
6 Adu-Ţi aminte, Doamne, de îndurarea şi bunătatea Ta; căci sînt vecinice.
7 Nu-Ţi aduce aminte de greşelile din tinereţa mea, nici de fărădelegile mele; ci adu-Ţi aminte de mine, după îndurarea Ta, pentru bunătatea Ta, Doamne!
8 Domnul este bun şi drept: de aceea arată El păcătoşilor calea.
9 El face pe cei smeriţi să umble în tot ce este drept. El învaţă pe cei smeriţi calea Sa.
10 Toate cărările Domnului sînt îndurare şi credincioşie, pentru cei ce păzesc legămîntul şi poruncile Lui.
11 Pentru Numele Tău, Doamne, iartă-mi fărădelegea, căci mare este!
12 Cine este omul, care se teme de Domnul? Aceluia Domnul îi arată calea pe care trebuie s'o aleagă.
13 El va locui în fericire, şi sămînţa lui va stăpîni ţara.
14 Prietenia Domnului este pentru cei ce se tem de El, şi legămîntul făcut cu El le dă învăţătură.
15 Eu îmi întorc necurmat ochii spre Domnul, căci El îmi va scoate picioarele din laţ.
16 Priveşte-mă şi ai milă de mine, căci sînt părăsit şi nenorocit.
17 Neliniştea inimii mele creşte: scoate-mă din necazul meu!
18 Uită-Te la ticăloşia şi truda mea, şi iartă-mi toate păcatele mele.
19 Vezi cît de mulţi sînt vrăjmaşii mei, şi cu ce ură mare mă urmăresc.
20 Păzeşte-mi sufletul, şi scapă-mă! Nu mă lăsa să fiu dat de ruşine cînd mă încred în Tine!
21 Să mă ocrotească nevinovăţia şi neprihănirea, cînd îmi pun nădejdea în Tine!
22 Izbăveşte, Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui.