1 Exultai a Deus, nossa fortaleza; jubilai ao Deus de Jacó.
2 Tomai um salmo, e trazei junto o tamborim, a harpa suave e o saltério.
3 Tocai a trombeta na lua nova, no tempo apontado da nossa solenidade.
4 Porque isto era um estatuto para Israel, e uma lei do Deus de Jacó.
5 Ordenou-o em José por testemunho, quando saíra pela terra do Egito, onde ouvi uma língua que não entendia.
6 Tirei de seus ombros a carga; as suas mãos foram livres dos cestos.
7 Clamaste na angústia, e te livrei; respondi-te no lugar oculto dos trovões; provei-te nas águas de Meribá. (Selá.)
8 Ouve-me, povo meu, e eu te atestarei: Ah, Israel, se me ouvires!
9 Não haverá entre ti deus alheio nem te prostrarás ante um deus estranho.
10 Eu sou o Senhor teu Deus, que te tirei da terra do Egito; abre bem a tua boca, e ta encherei.
11 Mas o meu povo não quis ouvir a minha voz, e Israel não me quis.
12 Portanto eu os entreguei aos desejos dos seus corações, e andaram nos seus próprios conselhos.
13 Oh! se o meu povo me tivesse ouvido! se Israel andasse nos meus caminhos!
14 Em breve abateria os seus inimigos, e viraria a minha mão contra os seus adversários.
15 Os que odeiam ao Senhor ter-se-lhe-iam sujeitado, e o seu tempo seria eterno.
16 E o sustentaria com o trigo mais fino, e o fartaria com o mel saído da rocha.
1 (Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe Ghitit. Un psalm al lui Asaf.) Cîntaţi cu veselie lui Dumnezeu, care este tăria noastră! Înălţaţi strigăte de bucurie Dumnezeului lui Iacov!
2 Cîntaţi o cîntare, sunaţi din tobă, din arfa cea plăcută şi din alăută!
3 Sunaţi din trîmbiţă la luna nouă, la luna plină, în ziua sărbătorii noastre!
4 Căci aceasta este o lege pentru Israel, o poruncă a Dumnezeului lui Iacov.
5 El a rînduit sărbătoarea aceasta pentru Iosif, cînd a mers împotriva ţării Egiptului... Atunci am auzit un glas, pe care nu l-am cunoscut: -
6 ,,I-am descărcat povara de pe umăr, şi mînile lui nu mai ţin coşul.
7 Ai strigat în necaz, şi te-am izbăvit; ţi-am răspuns în locul tainic al tunetului, şi te-am încercat la apele Meriba. -
8 Ascultă, poporul Meu, şi te voi sfătui, Israele, de M'ai asculta!
9 Niciun dumnezeu străin să nu fie în mijlocul tău, şi să nu te închini înaintea dumnezeilor străini!
10 Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, care te-am scos din ţara Egiptului; deschide-ţi gura larg, şi ţi -o voi umplea!``
11 Dar poporul Meu n'a ascultat glasul Meu, Israel nu M'a ascultat.
12 Atunci i-am lăsat în voia pornirilor inimii lor, şi au urmat sfaturile lor.
13 O! de M'ar asculta poporul Meu, de ar umbla Israel în căile Mele!
14 Într'o clipă aş înfrunta pe vrăjmaşii lor, Mi-aş întoarce mîna împotriva protivnicilor lor;
15 ceice urăsc pe Domnul l-ar linguşi, şi fericirea lui Israel ar dăinui în veci.
16 L-aş hrăni cu cel mai bun grîu, şi l-aş sătura cu miere din stîncă.