1 Ouve-me quando eu clamo, ó Deus da minha justiça, na angústia me deste largueza; tem misericórdia de mim e ouve a minha oração.2 Filhos dos homens, até quando convertereis a minha glória em infâmia? Até quando amareis a vaidade e buscareis a mentira? (Selá.)3 Sabei, pois, que o Senhor separou para si aquele que é piedoso; o Senhor ouvirá quando eu clamar a ele.4 Perturbai-vos e não pequeis; falai com o vosso coração sobre a vossa cama, e calai-vos. (Selá.)5 Oferecei sacrifícios de justiça, e confiai no Senhor.6 Muitos dizem: Quem nos mostrará o bem? Senhor, exalta sobre nós a luz do teu rosto.7 Puseste alegria no meu coração, mais do que no tempo em que se lhes multiplicaram o trigo e o vinho.8 Em paz também me deitarei e dormirei, porque só tu, Senhor, me fazes habitar em segurança.

1 (Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe instrumente cu coarde. Un psalm al lui David.) Răspunde-mi, cînd strig, Dumnezeul neprihănirii mele: scoate-mă la loc larg, cînd sînt la strîmtoare! Ai milă, de mine, ascultă-mi rugăciunea!2 Fiii oamenilor, pînă cînd va fi batjocorită slava mea? Pînă cînd veţi iubi deşertăciunea, şi veţi umbla după minciuni? (Oprire.)3 Să ştiţi că Domnul Şi -a ales un om pe care -l iubeşte: Domnul aude cînd strig către El.4 Cutremuraţi-vă, şi nu păcătuiţi! Spuneţi lucrul acesta în inimile voastre cînd staţi în pat: apoi tăceţi.5 Aduceţi jertfe neprihănite, şi încredeţi-vă în Domnul.6 Mulţi zic: ,,Cine ne va arăta fericirea?`` Eu însă zic: ,,Fă să răsară peste noi lumina Feţei Tale, Doamne!``7 Tu-mi dai mai multă bucurie în inima mea, decît au ei cînd li se înmulţeşte rodul grîului şi al vinului.8 Eu mă culc şi adorm în pace, căci numai Tu, Doamne, îmi dai linişte deplină în locuinţa mea.