1 Mojžíšova 3

1 Had pak byl nejchytřejší ze všech živočichů polních, kteréž byl učinil Hospodin Bůh. A ten řekl ženě: Tak-liž jest, že vám Bůh řekl: Nebudete jísti z každého stromu rajského? 2 I řekla žena hadu: Ovoce stromů rajských jíme; 3 Ale o ovoci stromu, kterýž jest u prostřed ráje, řekl Bůh: Nebudete ho jísti, aniž se ho dotknete, abyste nezemřeli. 4 I řekl had ženě: Nikoli nezemřete smrtí! 5 Ale ví Bůh, že v kterýkoli den z něho jísti budete, otevrou se oči vaše; a budete jako bohové, vědouce dobré i zlé. 6 Viduci tedy žena, že dobrý jest strom k jídlu i příjemný očima, a k nabytí rozumnosti strom žádostivý, vzala z ovoce jeho a jedla; dala také i muži svému s sebou, a on jedl. 7 Tedy otevříny jsou oči obou dvou, a poznali, že jsou nazí; i navázali lístí fíkového a nadělali sobě věníků. 8 A v tom uslyšeli hlas Hospodina Boha chodícího po ráji k větru dennímu; i skryl se Adam a žena jeho před tváří Hospodina Boha, u prostřed stromoví rajského. 9 I povolal Hospodin Bůh Adama, a řekl jemu: Kdež jsi? 10 Kterýžto řekl: Hlas tvůj slyšel jsem v ráji a bál jsem se, že jsem nahý; protož skryl jsem se. 11 I řekl Bůh: Kdožť oznámil, že jsi nahý? Nejedl-lis ale z toho stromu, z něhožť jsem jísti zapověděl? 12 I řekl Adam: Žena, kterouž jsi mi dal, aby byla se mnou, ona mi dala z stromu toho, a jedl jsem. 13 I řekl Hospodin Bůh ženě: Což jsi to učinila? I řekla žena: Had mne podvedl, i jedla jsem. 14 Tedy řekl Hospodin Bůh hadu: Že jsi to učinil, zlořečený budeš nade všecka hovada a nade všecky živočichy polní; po břiše svém plaziti se budeš, a prach žráti budeš po všecky dny života svého. 15 Nad to, nepřátelství položím mezi tebou a mezi ženou, i mezi semenem tvým a semenem jejím; ono potře tobě hlavu, a ty potřeš jemu patu. 16 Ženě pak řekl: Velice rozmnožím bolesti tvé a počínání tvá, s bolestí roditi budeš děti, a pod mocí muže tvého bude žádost tvá, a on panovati bude nad tebou. 17 Adamovi také řekl: Že jsi uposlechl hlasu ženy své, a jedl jsi z stromu toho, kterýžť jsem zapověděl, řka: Nebudeš jísti z něho; zlořečená země pro tebe, s bolestí jísti budeš z ní po všecky dny života svého. 18 Trní a bodláčí tobě ploditi bude, i budeš jísti byliny polní. 19 V potu tváři své chléb jísti budeš, dokavadž se nenavrátíš do země, poněvadž jsi z ní vzat. Nebo prach jsi a v prach se navrátíš. 20 Dal pak byl Adam jméno ženě své Eva, proto že ona byla mátě všech živých. 21 I zdělal Hospodin Bůh Adamovi a ženě jeho oděv kožený, a přioděl je. 22 Tedy řekl Hospodin Bůh: Aj, člověk učiněn jest jako jeden z nás, věda dobré i zlé; pročež nyní, aby nevztáhl ruky své, a nevzal také z stromu života, a jedl by, i byl by živ na věky, vyžeňme jej. 23 I vypustil jej Hospodin Bůh z zahrady Eden, aby dělal zemi, z níž vzat byl. 24 A tak vyhnal člověka a osadil zahradu Eden cherubíny k východní straně s mečem plamenným blýskajícím se, aby ostříhali cesty k stromu života.

1 Șarpele*Apoc. 12:9;20:2. era mai*Mat. 10:16.2 Cor. 11:3. șiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu.

El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: ‘Să nu mâncați din toți pomii din grădină’?" 2 Femeia a răspuns șarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină. 3 Dar*Cap. 2:17., despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: ‘Să nu mâncați din el și nici să nu vă atingeți de el, ca să nu muriți.’" 4 Atunci, șarpele*Vers. 13.2 Cor. 11:3.1 Tim. 2:14. a zis femeii: „Hotărât că nu veți muri, 5 dar Dumnezeu știe că, în ziua când veți mânca din el, vi*Vers. 7.Fapte 26:18. se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul." 6 Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat și plăcut de privit și că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat deci din rodul lui și a mâncat*1 Tim. 2:14.; a dat și bărbatului ei, care era lângă ea, și bărbatul*Vers. 12,17. a mâncat și el.

Păcatul lui Adam

7 Atunci li s-au deschis*Vers. 5. ochii la amândoi; au cunoscut*Cap. 2:25. că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin și și-au făcut șorțuri*3:7 Sau: cingători. din ele. 8 Atunci au auzit glasul*Iov 38:1. Domnului Dumnezeu, care umbla prin grădină în răcoarea zilei*3:8 Evreiește: vântul., și omul și nevasta lui s-au ascuns*Iov 31:33.Ier. 23:24.Amos 9:3. de Fața Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină. 9 Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om și i-a zis: „Unde ești?" 10 El a răspuns: „Ți-am auzit glasul în grădină și mi-a fost frică*Cap. 2:25.Exod 3:6.1 Ioan 3:20., pentru că eram gol, și m-am ascuns." 11 Și Domnul Dumnezeu a zis: „Cine ți-a spus că ești gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îți poruncisem să nu mănânci?" 12 Omul a răspuns: „Femeia*Cap. 2:18.Iov 31:33.Prov. 28:13. pe care mi-ai dat-o ca să fie lângă mine, ea mi-a dat din pom și am mâncat." 13 Și Domnul Dumnezeu a zis femeii: „Ce ai făcut?" Femeia a răspuns: „Șarpele*Vers. 4.2 Cor. 11:3.1 Tim. 2:14. m-a amăgit și am mâncat din pom." 14 Domnul Dumnezeu a zis șarpelui: „Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat ești între toate vitele și între toate fiarele de pe câmp; în toate zilele vieții tale, să te târăști pe pântece și să mănânci țărână*Is. 65:25.Mica 7:17.. 15 Vrăjmășie*Mat. 3:7;13:38;23:33.Ioan 8:44.Fapte 13:10.1 Ioan 3:8. voi pune între tine și femeie, între sămânța ta și sămânța*Ps. 132:11.Is. 7:14.Mica 5:3.Mat. 1:23,25.Luca 1:31,34,35.Gal. 4:4. ei*Rom. 16:20.Col. 2:15.Evr. 1:14.1 Ioan 5:5.Apoc. 12:7,17.. Aceasta*Ps. 48:6.Is. 13:8;21:3.Ioan 16:21.1 Tim. 2:15. îți va zdrobi capul, și tu îi vei zdrobi călcâiul." 16 Femeii i-a zis: „Voi mări foarte mult suferința și însărcinarea ta; cu*Cap. 4:7. durere vei naște copii, și dorințele*1 Cor. 11:3;14:34.Efes. 5:22-24.Tit 2:5.1 Pet. 3:1,5,6. tale se vor ține după bărbatul tău, iar el va stăpâni*1 Sam. 15:13. peste tine." 17 Omului i-a zis: „Fiindcă*Vers. 6. ai ascultat de glasul nevestei tale și ai mâncat*Cap. 2:17. din pomul despre care*Ecl. 1:2,3.Is. 24:5,6.Rom. 8:20. îți poruncisem: ‘Să nu mănânci deloc din el’, blestemat*Iov 5:7.Ecl. 2:23. este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă*Iov 31:40. să-ți scoți hrana din el în toate zilele vieții tale; 18 spini*Ps. 104:14. și pălămidă să-ți dea și să mănânci*Ecl. 1:13.2 Tes. 3:10. iarba de pe câmp. 19 În sudoarea*Cap. 2:7. feței tale să-ți mănânci pâinea până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat; căci țărână*Iov 21:26;34:15.Ps. 104:29.Ecl. 3:20;12:7.Rom. 5:12.Evr. 9:27. ești și în*Vers. 5.Is. 19:12.Is. 47:12,13.Ier. 22:23. țărână te vei întoarce." 20 Adam a pus nevestei sale numele Eva*3:20 Adică: Viață., căci ea a fost mama tuturor celor vii. 21 Domnul Dumnezeu a făcut lui Adam și nevestei lui haine de piele și i-a îmbrăcat cu ele. 22 Domnul Dumnezeu a zis: „Iată*Cap. 2:9. că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscând binele și răul. Să-l împiedicăm dar acum ca nu cumva să-și întindă mâna, să*Cap. 4:2;9:20. ia și din pomul vieții, să mănânce din el și să trăiască în veci." 23 De aceea, Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grădina Edenului ca*Cap. 2:8. să lucreze pământul, din care fusese luat. 24 Astfel a izgonit El pe Adam; și la răsăritul*Ps. 104:4.Evr. 1:7. grădinii Edenului a pus niște heruvimi*Exod 25:18-22.Ezec. 28:11-16., care să învârtească o sabie învăpăiată, ca să păzească drumul care duce la pomul vieții.