1 Mojžíšova 48

1 Stalo se pak potom, že povědíno jest Jozefovi: Aj, otec tvůj nemocen jest. I vzal s sebou dva syny své, Manasse a Efraima. 2 Tedy oznámeno jest Jákobovi a povědíno: Aj, syn tvůj Jozef přišel k tobě. 3 A posilniv se Izrael, usadil se na ložci a řekl Jozefovi: Bůh silný všemohoucí ukázav mi se v Lůza v zemi Kananejské, požehnal mi. 4 A řekl ke mně: Aj, já rozplodím tě a rozmnožím tebe, a učiním tě v zástupy lidí; dám také zemi tuto semeni tvému po tobě za dědictví věčné. 5 Protož nyní, dva synové tvoji, kteřížť jsou se zrodili v zemi Egyptské, prvé než jsem přišel k tobě do Egypta, moji jsou; Efraim a Manasses budou mi jako Ruben a Simeon. 6 Ale děti, kteréž po těchto zplodíš, tvoji budou; jménem bratří svých jmenováni budou v dědictvích svých. 7 Nebo když jsem se vracel z Pádan, umřela mi Ráchel v zemi Kananejské na cestě, když již nedaleko bylo do Efraty; a pochoval jsem ji tam u cesty k Efratě, jenž jest Betlém. 8 Uzřev potom Izrael syny Jozefovy, řekl: Kdo jsou onino? 9 Odpověděl Jozef otci svému: Synové moji jsou, kteréž dal mi Bůh zde. I řekl: Přiveď je medle ke mně, a požehnám jim 10 (Oči pak Izraelovy mdlé byly pro starost, a nemohl dobře viděti.) I přivedl je k němu, a on líbal a objímal je. 11 I řekl Izrael Jozefovi: Nemyslilť jsem já, abych měl kdy viděti tvář tvou, a aj, dal mi Bůh, abych viděl i símě tvé. 12 Tedy vzav je Jozef z klína jeho, sklonil se tváří až k zemi. 13 A vzav oba, Efraima na pravou stranu sobě, Izraelovi pak na levou, a Manassesa na levou sobě, Izraelovi pak na pravou, postavil je před ním. 14 Tedy vztáh Izrael pravici svou, vložil ji na hlavu Efraimovu, kterýž byl mladší, levici pak svou na hlavu Manassesovu, naschvál přeloživ ruce, ačkoli Manasses byl prvorozený. 15 I požehnal Jozefovi, řka: Bůh, před jehož oblíčejem ustavičně chodili otcové moji Abraham a Izák, Bůh, kterýž mne spravoval po všecken život můj až do dne tohoto; 16 Anděl ten, kterýž vytrhl mne ze všeho zlého, požehnejž dítek těchto; a ať slovou synové moji a synové otců mých Abrahama a Izáka; a ať se jako hmyz rozmnoží u prostřed země. 17 Vida pak Jozef, že vložil otec jeho ruku svou pravou na hlavu Efraimovu, nerád byl tomu. I zdvihl ruku otce svého, aby ji přenesl s hlavy Efraimovy na hlavu Manassesovu. 18 A řekl jemu: Ne tak, otče můj; nebo toto jest prvorozený, vložiž pravici svou na hlavu jeho. 19 Ale nepovolil otec jeho, a řekl: Vím, synu můj, vím; takéť i on bude v lid, a také i on vzroste; však bratr jeho mladší více poroste než on, a símě jeho bude u veliké množství národů. 20 I požehnal jim v ten den, řka: Skrze tebe požehnání bude dávati Izrael takto: Učiniž tobě Bůh jako Efraimovi a jako Manassesovi. I představil Efraima Manassesovi. 21 Řekl také Izrael Jozefovi: Aj, já umírám, a budeť Bůh s vámi, a zase vás přivede do země otců vašich. 22 Já pak dal jsem tobě jeden díl výš nad bratří tvé, kteréhož jsem mečem svým a lučištěm svým dosáhl z ruky Amorejského.

Iacov înfiază pe fiii lui Iosif

1 După aceea, au venit și au spus lui Iosif: „Tatăl tău este bolnav." Și Iosif a luat cu el pe cei doi fii ai săi, Manase și Efraim. 2 Au dat de știre lui Iacov și i-au spus: „Iată că fiul tău Iosif vine la tine." Și Israel și-a adunat puterile și s-a așezat pe pat. 3 Iacov a zis lui Iosif: „Dumnezeul cel Atotputernic mi S-a arătat la Luz*Cap. 28:13,19;35:6., în țara Canaan, și m-a binecuvântat. 4 El mi-a zis: ‘Te voi face să crești, te voi înmulți și voi face din tine o ceată de popoare; voi da țara aceasta seminței tale după tine, ca s-o stăpânească pentru totdeauna*Cap. 17:8..’ 5 Acum, cei doi fii care ți s-au născut în țara Egiptului, înainte de venirea mea la tine, în Egipt, vor fi ai mei*Cap. 41:50;46:20.Ios. 13:7;14:4.; Efraim și Manase vor fi ai mei, ca și Ruben și Simeon. 6 Dar copiii pe care i-ai născut după ei vor fi ai tăi; ei vor purta numele fraților lor în partea lor de moștenire. 7 La întoarcerea mea din Padan, Rahela*Cap. 35:9,16,19. a murit pe drum lângă mine, în țara Canaan, la o depărtare bunicică de Efrata, și am îngropat-o acolo, pe drumul care duce la Efrata, sau Betleem."

Binecuvântarea celor doi fii ai lui Iosif

8 Israel s-a uitat la fiii lui Iosif și a zis: „Cine sunt aceștia?" 9 Iosif a răspuns tatălui său: „Sunt*Cap. 33:5. fiii mei pe care mi i-a dat Dumnezeu aici." Israel a zis: „Apropie-i, te rog, de mine, ca să-i binecuvântez*Cap. 27:4.." 10 Ochii*Cap. 27:1. lui Israel erau îngreuiați de bătrânețe, așa că nu mai putea să vadă. Iosif i-a apropiat de el, și Israel i-a sărutat*Cap. 27:27. și i-a îmbrățișat. 11 Israel a zis lui Iosif: „Nu credeam*Cap. 45:26. că am să-ți mai văd fața și iată că Dumnezeu m-a făcut să-ți văd și sămânța." 12 Iosif i-a dat la o parte de lângă genunchii tatălui său și s-a aruncat cu fața la pământ înaintea lui. 13 Apoi Iosif i-a luat pe amândoi, pe Efraim cu mâna dreaptă, la stânga lui Israel, și pe Manase cu mâna stângă, la dreapta lui Israel, și i-a adus aproape de el. 14 Israel și-a întins mâna dreaptă și a pus-o pe capul lui Efraim, care era cel mai tânăr, iar mâna stângă a pus-o pe capul lui Manase; înadins și-a încrucișat*Vers. 19. mâinile astfel, căci Manase era cel dintâi născut. 15 A binecuvântat*Evr. 11:21. Cap. 17:1; 24:40. pe Iosif și a zis: „Dumnezeul înaintea căruia au umblat părinții mei Avraam și Isaac, Dumnezeul care m-a călăuzit de când m-am născut până în ziua aceasta, 16 Îngerul*Cap. 28:15;31:11,13,24.Ps. 34:22;121:7. care m-a izbăvit de orice rău, să binecuvânteze pe copiii aceștia! Ei să poarte numele*Amos 9:12.Fapte 15:17. meu și numele părinților mei Avraam și Isaac și să se înmulțească foarte mult în mijlocul țării!" 17 Lui Iosif nu i-a venit bine când a văzut că tatăl său își pune*Vers. 14. mâna dreaptă pe capul lui Efraim, de aceea a apucat mâna tatălui său ca s-o ia de pe capul lui Efraim și s-o îndrepte pe al lui Manase. 18 Și Iosif a zis tatălui său: „Nu așa, tată, căci acela este cel întâi născut; pune-ți mâna dreaptă pe capul lui." 19 Tatăl său n-a vrut, ci a zis: „Știu*Vers. 14., fiule, știu; și el va ajunge un popor, și el va fi mare; dar fratele lui cel mai mic*Num. 1:33,35;2:19,21.Deut. 33:17.Apoc. 7:6,8. va fi mai mare decât el și sămânța lui va ajunge o ceată de neamuri." 20 El i-a binecuvântat în ziua aceea și a zis: „Numele tău îl vor întrebuința israeliții când vor binecuvânta*Rut 4:11,12., zicând: ‘Dumnezeu să Se poarte cu tine cum S-a purtat cu Efraim și cu Manase!’" Și a pus astfel pe Efraim înaintea lui Manase. 21 Israel a zis lui Iosif: „Iată că în curând am să mor! Dar Dumnezeu*Cap. 46:4;50:24. va fi cu voi și vă va aduce înapoi în țara părinților voștri. 22 Îți*Ios. 24:32.1 Cron. 5:2.Ioan 4:5. dau mai mult decât fraților tăi – o parte pe care am luat-o din mâna amoriților*Cap. 15:16;34:28.Ios. 17:14. cu sabia mea și cu arcul meu."