1 ,,Luaţi aminte ceruri, şi voi vorbi; Ascultă, pămîntule, cuvintele gurii mele.
2 Ca ploaia să curgă învăţăturile mele, Ca roua să cadă cuvîntul meu, Ca ploaia repede pe verdeaţă, Ca picăturile de ploaie pe iarbă!
3 Căci voi vesti Numele Domnului. Daţi slavă Dumnezeului nostru!
4 El este Stînca; lucrările Lui sînt desăvîrşite, Căci toate căile Lui sînt drepte; El este un Dumnezeu credincios şi fără nedreptate, El este drept şi curat.
5 Ei s'au stricat; Netrebnicia copiilor Lui, este ruşinea lor! Neam îndărătnic şi stricat!
6 Pe Domnul îl răsplătiţi astfel! Popor nechibzuit şi fără înţelepciune! Nu este El oare Tatăl tău, care te -a făcut, Te -a întocmit, şi ţi -a dat fiinţă?
7 Adu-ţi aminte de zilele din vechime, Socoteşte anii, vîrstă de oameni după vîrstă de oameni, Întreabă pe tatăl tău, şi te va învăţa, Pe bătrînii tăi, şi îţi vor spune.
8 Cînd Cel Prea Înalt a dat o moştenire neamurilor, Cînd a despărţit pe copiii oamenilor, A pus hotare popoarelor, După numărul copiilor lui Israel,
9 Căci partea Domnului, este poporul Lui, Iacov este partea Lui de moştenire.
10 El l -a găsit într'un ţinut pustiu, Într'o singurătate plină de urlete înfricoşate; L -a înconjurat, l -a îngrijit, Şi l -a păzit ca lumina ochiului Lui.
11 Ca vulturul care îşi scutură cuibul, Sboară deasupra puilor, Îşi întinde aripile, îi ia, Şi -i poartă pe penele lui:
12 Aşa a călăuzit Domnul singur pe poporul Său, Şi nu era niciun dumnezeu străin cu El.
13 L -a suit pe înălţimile ţării, Şi Israel a mîncat roadele cîmpului, I -a dat să sugă miere din stîncă, Untdelemnul care iese din stînca cea mai tare,
14 Untul dela vaci şi laptele oilor, Cu grăsimea mieilor, A berbecilor din Basan şi a ţapilor, Cu grăsimea grîului, Şi ai băut vinul, sîngele strugurelui.
15 Israel s'a îngrăşat, şi a asvîrlit din picior; -Te-ai îngrăşat, te-ai îngroşat şi te-ai lăţit! -Şi a părăsit pe Dumnezeu, Ziditorul lui, A nesocotit Sînca mîntuirii lui,
16 L-au întărîtat la gelozie prin dumnezei străini, L-au mîniat prin urîciuni;
17 Au adus jertfe dracilor, unor idoli cari nu sînt dumnezei, Unor dumnezei pe cari nu -i cunoşteau, Dumnezei noi, veniţi de curînd, De cari nu se temuseră părinţii voştri.
18 Ai părăsit Stînca cea care te -a născut, Şi ai uitat pe Dumnezeul, care te -a întocmit.
19 Domnul a văzut lucrul acesta, şi S'a mîniat, S'a supărat pe fiii şi fiicele Lui.
20 El a zis: ,,Îmi voi ascunde Faţa de ei, Şi voi vedea care le va fi sfîrşitul, Căci sînt un neam stricat, Şînt nişte copii necredincioşi.
21 Mi-au întărîtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu, M'au mîniat prin idolii lor deşerţi; Şi Eu îi voi întărîta la gelozie printr'un popor care nu este un popor. Îi voi mînia printr'un neam fără pricepere.
22 Căci focul mîniei Mele s'a aprins, Şi va arde pînă în fundul locuinţei morţilor, Va nimici pămîntul şi roadele lui, Va arde temeliile munţilor.
23 Voi îngrămădi toate nenorocirile peste ei, Îmi voi arunca toate săgeţile împotriva lor.
24 Vor fi topiţi de foame, stinşi de friguri, Şi de boli cumplite; Voi trimete în ei dinţii fiarelor sălbatice Şi otrava şerpilor.
25 Afară, vor peri de sabie, Şi înlăuntru, vor peri de groază: Şi tînărul şi fata, Şi copilul de ţîţă ca şi bătrînul.
26 Voiam să zic: ,Îi voi lua cu o suflare`, Le voi şterge pomenirea dintre oameni!
27 Dar Mă tem de ocările vrăjmaşului, Mă tem ca nu cumva vrăjmaşii lor să se amăgească, Şi să zică: ,Mînă noastră cea puternică, Şi nu Domnul a făcut toate aceste lucruri`.
28 Ei nu sînt un neam care şi -a perdut bunul simţ, Şi nu -i pricepere în ei.
29 Dacă ar fi fost înţelepţi, ar înţelege, Şi s'ar gîndi la ce li se va întîmpla.
30 Cum ar urmări unul singur o mie din ei, Şi cum ar pune doi pe fugă zece mii, Dacă nu i-ar fi vîndut Stînca, Dacă nu i-ar fi vîndul Domnul?
31 Căci stînca lor nu este ca Stînca noastră, Vrăjmaşii noştri înşişi sînt judecători în această privinţă.
32 Ci viţa lor este din sadul Sodomei Şi din ţinutul Gomorei; Strugurii lor sînt struguri otrăviţi, Bobiţele lor sînt amare;
33 Vinul lor este venin de şerpi, Este otravă cumplită de aspidă.
34 Oare nu este ascuns lucrul acesta la Mine, Pecetluit în comorile Mele?
35 A Mea este răsbunarea şi Eu voi răsplăti, Cînd va începe să le alunece piciorul! Căci ziua nenorocirii lor este aproape, Şi ceea ce -i aşteaptă nu va zăbovi.`` -
36 Domnul va judeca pe poporul Său, Dar va avea milă de robii Săi, Văzînd că puterea le este sleită, Şi că nu mai este nici rob nici slobod.
37 El va zice: ,,Unde sînt dumnezeii lor, Stînca aceea care le slujea de adăpost,
38 Dumnezeii aceia cari mîncau grăsimea jertfelor lor, Cari beau vinul jertfelor lor de băutură? Să se scoale, să vă ajute, Şi să vă ocrotească!
39 Să ştiţi dar că Eu sînt Dumnezeu, Şi că nu este alt dumnezeu afară de Mine; Eu dau viaţă şi Eu omor, Eu rănesc şi Eu tămăduiesc, Şi nimeni nu poate scoate pe cineva din mîna Mea.
40 Căci Îmi ridic mîna spre cer, Şi zic: ,Cît este de adevărat că trăiesc în veci,
41 Atît este de adevărat că atunci cînd voi ascuţi fulgerul săbiei Mele, Şi voi pune mîna să fac judecată, Mă voi răzbuna împotriva protivnicilor Mei, Şi voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc;
42 Sabia Mea le va înghiţi carnea, Şi-Mi voi îmbăta săgeţile de sînge, De sîngele celor ucişi şi prinşi, Din capetele fruntaşilor vrăjmaşului.`
43 Neamuri, cîntaţi laudele poporului Lui! Căci Domnul răzbună sîngele robilor Săi, El Se răzbună împotriva protivnicilor Săi, Şi face ispăşire pentru ţara Lui, pentru poporul Lui.``
44 Moise a venit şi a rostit toate cuvintele cîntării acesteia în faţa poporului; Iosua, fiul lui Nun, era cu el.
45 Dupăce a isprăvit Moise de rostit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel,
46 le -a zis: ,,Puneţi-vă la inimă toate cuvintele pe cari vă jur astăzi să le porunciţi copiilor voştri, ca să păzească şi să împlinească toate cuvintele legii acesteia.
47 Căci nu este un lucru fără însemnătate pentru voi; este viaţa voastră, şi prin aceasta vă veţi lungi zilele în ţara pe care o veţi lua în stăpînire, dupăce veţi trece Iordanul.
48 În aceeaş zi, Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:
49 ,Suie-te pe muntele acesta Abarim, pe muntele Nebo în ţara Moabului, în faţa Ierihonului; şi priveşte ţara Canaanului pe care o dau în stăpînire copiilor lui Israel.
50 Tu vei muri pe muntele pe care te vei sui, şi vei fi adăugat la poporul tău, după cum Aaron, fratele tău, a murit pe muntele Hor şi a fost adăugat la poporul lui,
51 pentrucă aţi păcătuit împotriva Mea în mijlocul copiilor lui Israel, lîngă apele Meriba, la Cades, în pustia Ţin, şi nu M'aţi sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel.
52 Tu vei vedea doar de departe ţara dinaintea ta; dar nu vei intra în ţara pe cre o dau copiilor lui Israel.`
1 "天哪， 留心吧， 我要说话； 地啊， 聆听我口中的言语。
2 我的教训下降如雨， 我的言语滴落如露， 像细雨落在青草上， 像甘霖降在蔬菜上。
3 因为我要宣告耶和华的名； 你们要尊崇我们的 神的伟大。
4 他是磐石， 他的作为完全， 因为他一切所行的全都公平； 他是诚实无伪的 神， 又公义， 又正直。
5 这世代向他行事败坏， 就不是他的儿女， 满有弊病， 这实在是个乖僻弯曲的世代。
6 愚昧无知的人民哪， 你们这样报答耶和华吗？他不是你的父， 不是把你买回来的吗？他造了你， 建立了你。
7 你要回想古时的日子， 思念历代以来的年月； 问你的父亲， 他必告诉你； 问你的长者， 他们必对你说。
8 至高者把地业赐给列国的时候， 把人类分开的时候， 就照着以色列子孙的数目， 立定了万民的境界。
9 但耶和华的分就是他的子民， 他的产业就是雅各。
10 耶和华在旷野之地遇见了他， 在荒凉之地和野兽吼叫的荒野， 遇见了他， 就环绕他， 看顾他， 保护他， 好像保护自己眼中的瞳人一样。
11 又像老鹰搅动巢窝， 飞翔在雏鹰之上， 扇展翅膀， 接取雏鹰， 背在自己的两翼之上。
12 耶和华独自领导了他， 并没有外族人的神与他同在。
13 耶和华使他乘驾地的高处， 得吃田间的土产； 又使他从岩石中吸蜜， 从坚固的磐石中取油。
14 也吃牛酪和羊乳， 羊羔的脂肪， 巴珊的公牛和公山羊， 以及上好的麦子； 也喝了葡萄汁酿成的酒。
15 但耶书仑肥胖了， 就踢跳， ‘你肥胖了， 你粗壮了， 你饱满了， ’他离弃了造他的 神， 轻看了救他的磐石。
16 他们以外族人的神激动了 神的愤恨， 以可憎之事惹起了他的怒气。
17 他们献祭给鬼魔（他们不是神）， 就是他们从来不认识的神， 是近来新兴的， 是你们的列祖所不惧怕的。
18 你轻忽了生你的磐石， 你忘记了产你的 神。
19 因为他的儿女激怒了 神， 耶和华看见了， 就弃绝了他们，
20 说： ‘我必掩面不顾他们， 要看看他们的结局怎样； 因为他们是乖曲的一代， 心里没有信实的人。
21 他们以不是神的神激动了我的愤恨， 以虚无之物惹动了我的怒气； 我也以不是子民的人激动他们的愤恨， 以愚昧的国民惹动他们的怒气。
22 因为在我的怒中有火燃烧起来， 烧到阴间的深处， 把大地和地的出产尽都吞灭， 连山的根基也烧着了。
23 我要把灾祸加在他们身上， 把我的箭向他们射尽。
24 他们必因饥荒消瘦， 被热病和毒症消灭； 我也要打发野兽用牙齿咬他们， 和土中的蛇类用毒液害他们。
25 外有刀剑， 内有惊恐， 使人丧亡， 使少男少女， 婴孩和白发老人， 尽都丧亡。
26 我原想： "我要把他们分散到各处， 把他们的名号都从人间除灭。"
27 但我惧怕仇人激动我， 恐怕敌人误会了， 又恐怕他们说： "是我们的手高举了， 并不是耶和华作了这一切事。"’
28 因为他们是缺乏计谋的国， 他们心中没有见识。
29 如果你们有智慧， 就可以明白这事， 认清自己将来的结局了。
30 如果不是他们的磐石把他们出卖了， 如果不是耶和华把他们交出来， 一人怎能追赶一千人， 二人怎能使万人逃跑呢？
31 连我们的仇敌也自己断定， 他们的磐石不像我们的磐石。
32 因为他们的葡萄树， 是所多玛的葡萄树所出的， 是蛾摩拉的田地所生的； 他们的葡萄是毒葡萄， 每一挂都是苦的。
33 他们的酒是大蛇的毒液， 是虺蛇的剧毒。
34 这不是贮藏在我这里， 封闭在我的宝库中吗？
35 等到他们失足的时候， 我要伸冤报应； 因为他们遭遇灾难的日子近了， 那预备要临到他们身上的事， 必快快临到。
36 耶和华要为自己的子民伸冤， 为自己的仆人难过， 因为耶和华看见他们的能力已经消逝， 为奴的或自由的都没有剩下一人。
37 他必说： ‘他们的神在哪里呢？他们投靠的磐石在哪里呢？
38 就是向来吃他们祭牲脂肪的， 喝他们奠祭之酒的神在哪里呢？让他们兴起来帮助你们吧， 愿他们保护你们吧！
39 现在你们要知道， 只有我是那一位， 除我以外， 并没有别的神； 我使人死， 也使人活； 我打伤， 我也医治； 没有人可以从我的手里抢救出去。
40 我向天举手说： 我活到永永远远；
41 如果我磨亮了我的刀剑， 如果我掌握了审判权， 就必向我的仇敌伸冤， 必向恨我的人报应。
42 我要使我的箭饮血饮醉， 就是被杀的人和被掳的人的血； 我的刀剑要吃肉， 就是吃仇敌长发首领的肉。’
43 列国啊， 你们当与耶和华的子民一同欢呼， 因为他要伸他仆人流血的冤， 他要向他的仇人报复， 他要救赎他的地和他的子民。"
44 摩西和嫩的儿子约书亚前来， 把这首诗歌的一切话都说给人民听。
45 摩西向以色列众人说完了这一切话，
46 就对他们说： "我今日警告你们的一切话， 你们都要放在心上， 好吩咐你们的子孙谨守遵行这律法上的一切话。
47 因为这不是空洞、与你们无关重要的事， 而是你们的生命； 借着这事， 你们在过约旦河去得为业的地上， 才可以日子长久。"
48 就在那一天， 耶和华对摩西说：
49 "你要上这亚巴琳山去， 就是尼波山， 在耶利哥对面的摩押地， 观看我赐给以色列人为业的迦南地。
50 你必死在你登上的山上， 归到你的族人那里去， 像你的哥哥亚伦死在何珥山上， 归到他的族人那里去一样。
51 因为你们在寻的旷野， 在加低斯米利巴水边， 在以色列人中间悖逆我， 在以色列人中间没有尊我为圣。
52 我赐给以色列人的地， 你可以从对面观看， 却不得进去。"