1 (Un psalm al lui David.) Nu te mînia pe cei răi, şi nu te uita cu jind la ceice fac răul;

2 căci sînt cosiţi iute ca iarba, şi se vestejesc ca verdeaţa.

3 Încrede-te în Domnul, şi fă binele; locuieşte în ţară, şi umblă în credincioşie.

4 Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima.

5 Încredinţează-ţi soarta în mîna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra,

6 El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina, şi dreptul tău ca soarele la amează.

7 Taci înaintea Domnului, şi nădăjduieşte în El. Nu te mînia pe cel ce izbuteşte în umbletele lui, pe omul, care îşi vede împlinirea planurilor lui rele.

8 Lasă mînia, părăseşte iuţimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău.

9 Fiindcă cei răi vor fi nimiciţi, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpîni ţara.

10 Încă puţină vreme, şi cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era, şi nu va mai fi.

11 Cei blînzi moştenesc ţara, şi au belşug de pace.

12 Cel rău face la planuri împotriva celui neprihănit, şi scrîşneşte din dinţi împotriva lui.

13 Domnul rîde de cel rău, căci vede că -i vine şi lui ziua.

14 Cei răi trag sabia şi îşi încordează arcul, ca să doboare pe cel nenorocit şi sărac, ca să junghie pe cei cu inima neprihănită.

15 Dar sabia lor intră în însăş inima lor, şi li se sfărîmă arcurile.

16 Mai mult face puţinul celui neprihănit, decît belşugul multor răi.

17 Căci braţele celui rău vor fi zdrobite, dar Domnul sprijineşte pe cei neprihăniţi.

18 Domnul cunoaşte zilele oamenilor cinstiţi; şi moştenirea lor ţine pe vecie.

19 Ei nu rămîn de ruşine în ziua nenorocirii, ci au de ajuns în zilele de foamete.

20 Dar cei răi pier, şi vrăjmaşii Domnului sînt ca cele mai frumoase păşune: pier, pier ca fumul.

21 Cel rău ia cu împrumut, şi nu dă înapoi; dar cel neprihănit este milos, şi dă.

22 Căci cei binecuvîntaţi de Domnul stăpînesc ţara, dar cei blestemaţi de El sînt nimiciţi.

23 Domnul întăreşte paşii omului, cînd Îi place calea lui;

24 dacă se întîmplă să cadă, nu este doborît de tot, căci Domnul îl apucă de mînă.

25 Am fost tînăr, şi am îmbătrînit, dar n'am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pînea.

26 Ci el totdeauna este milos, şi dă cu împrumut; şi urmaşii lui sînt binecuvîntaţi.

27 Depărtează-te de rău, fă binele, şi vei dăinui pe vecie.

28 Căci Domnul iubeşte dreptatea, şi nu părăseşte pe credincioşii Lui. Totdeauna ei sînt supt paza Lui, dar sămînţa celor răi este nimicită.

29 Cei neprihăniţi vor stăpîni ţara, şi vor locui în ea pe vecie.

30 Gura celui neprihănit vesteşte înţelepciunea, şi limba lui trîmbiţează dreptatea.

31 Legea Dumnezeului său este în inima lui; şi nu i se clatină paşii.

32 Cel rău pîndeşte pe cel neprihănit, şi caută să -l omoare.

33 Dar Domnul nu -l lasă în mînile lui, şi nu -l osîndeşte cînd vine la judecată.

34 Nădăjduieşte în Domnul, păzeşte calea Lui, şi El te va înălţa ca să stăpîneşti ţara: vei vedea pe cei răi nimiciţi.

35 Am văzut pe cel rău în toată puterea lui; se întindea ca un copac verde.

36 Dar cînd am trecut a doua oară, nu mai era acolo; l-am căutat, dar nu l-am mai putut găsi.

37 Uită-te bine la cel fără prihană, şi priveşte pe cel fără vicleşug; căci omul de pace are parte de moştenitori.

38 Dar cei răzvrătiţi sînt nimiciţi cu toţii, sămînţa celor răi este prăpădită.

39 Scăparea celor neprihăniţi vine dela Domnul; El este ocrotitorul lor la vremea necazului.

40 Domnul îi ajută şi -i izbăveşte; îi izbăveşte de cei răi şi -i scapă, pentrucă se încred în El.

1 (다윗의 시) 행악자를 인하여 불평하여 하지 말며 불의를 행하는 자를 투기하지 말지어다

2 저희는 풀과 같이 속히 베임을 볼 것이며 푸른 채소 같이 쇠잔할 것임이로다

3 여호와를 의뢰하여 선을 행하라 ! 땅에 거하여 그의 성실로 식물을 삼을지어다

4 또 여호와를 기뻐하라 ! 저가 네 마음의 소원을 이루어 주시리로다

5 너의 길을 여호와께 맡기라 ! 저를 의지하면 저가 이루시고

6 네 의를 빛같이 나타내시며 네 공의를 정오의 빛같이 하시리로다

7 여호와 앞에 잠잠하고 참아 기다리라 ! 자기 길이 형통하며 악한 꾀를 이루는 자를 인하여 불평하여 말지어다

8 분을 그치고 노를 버리라 불평하여 말라 행악에 치우칠 뿐이라

9 대저 행악하는 자는 끊어질 것이나 여호와를 기대하는 자는 땅을 차지하리로다

10 잠시 후에 악인이 없어지리니 네가 그곳을 자세히 살필지라도 없으리로다

11 오직 온유한 자는 땅을 차지하며 풍부한 화평으로 즐기리로다

12 악인이 의인 치기를 꾀하고 향하여 그 이를 가는도다

13 주께서 저를 웃으시리니 그 날의 이름을 보심이로다

14 악인이 칼을 빼고 활을 당기어 가난하고 궁핍한 자를 엎드러뜨리며 행위가 정직한 자를 죽이고자 하나

15 그 칼은 자기의 마음을 찌르고 그 활은 부러지리로다

16 의인의 적은 소유가 많은 악인의 풍부함보다 승하도다

17 악인의 팔은 부러지나 의인은 여호와께서 붙드시는도다

18 여호와께서 완전한 자의 날을 아시니 저희 기업은 영원하리로다

19 저희는 환난 때에 부끄럽지 아니하며 기근의 날에도 풍족하려니와

20 악인은 멸망하고 여호와의 원수는 어린 양의 기름 같이 타서 연기되어 없어지리로다

21 악인은 꾸고 갚지 아니하나 의인은 은혜를 베풀고 주는도다

22 주의 복을 받은 자는 땅을 차지하고 주의 저주를 받은 자는 끊어지리로다

23 여호와께서 사람의 걸음을 정하시고 그 길을 기뻐하시나니

24 저는 넘어지나 아주 엎드러지지 아니함은 여호와께서 손으로 붙드심이로다

25 내가 어려서부터 늙기까지 의인이 버림을 당하거나 그 자손이 걸식함을 보지 못하였도다

26 저는 종일토록 은혜를 베풀고 꾸어 주니 그 자손이 복을 받는도다

27 악에서 떠나 선을 행하라 ! 그리하면 영영히 거하리니

28 여호와께서 공의를 사랑하시고 그 성도를 버리지 아니하심이로다 저희는 영영히 보호를 받으나 악인의 자손은 끊어지리로다

29 의인이 땅을 차지함이여 거기 영영히 거하리로다

30 의인의 입은 지혜를 말하고 그 혀는 공의를 이르며

31 그 마음에는 하나님의 법이 있으니 그 걸음에 실족함이 없으리로다

32 악인이 의인을 엿보아 살해할 기회를 찾으나

33 여호와는 저를 그 손에 버려두지 아니하시고 재판 때에도 정죄치 아니하시리로다

34 여호와를 바라고 그 도를 지키라 ! 그리하면 너를 들어 땅을 차지하게 하실 것이라 악인이 끊어질 때에 네가 목도하리로다

35 내가 악인의 큰 세력을 본즉 그 본토에 선 푸른 나무의 무성함 같으나

36 사람이 지날 때에 저가 없어졌으니 내가 찾아도 발견치 못하였도다

37 완전한 사람을 살피고 정직한 자를 볼지어다 화평한 자의 결국은 평안이로다

38 범죄자들은 함께 멸망하리니 악인의 결국은 끊어질 것이나

39 의인의 구원은 여호와께 있으니 그는 환난 때에 저희 산성이시로다

40 여호와께서 저희를 도와 건지시되 악인에게서 건져 구원하심은 그를 의지한 연고로다