1 (Un psalm al lui David.) Doamne, ascultă-mi rugăciunea, pleacă-Ţi urechea la cererile mele! Ascultă-mă în credincioşia şi dreptatea Ta!2 Nu intra la judecată cu robul Tău! Căci nici un om viu nu este fără prihană înaintea Ta.3 Vrăjmaşul îmi urmăreşte sufletul, îmi calcă viaţa în picioare la pămînt: mă face să locuiesc în întunerec, ca cei ce au murit de multă vreme.4 Îmi este mîhnit duhul în mine, îmi este turburată inima în lăuntrul meu.5 Mi-aduc aminte de zilele de odinioară, mă gîndesc la toate lucrările Tale, cuget la lucrarea mînilor Tale.6 Îmi întînd mînile spre Tine; îmi suspină sufletul după Tine, ca un pămînt uscat. -7 Grăbeşte de m'ascultă, Doamne! Mi se topeşte duhul: nu-mi ascunde Faţa Ta! Căci aş ajunge atunci ca cei ce se pogoară în groapă!8 Fă-mă să aud disdedimineaţă bunătatea Ta, căci mă încred în Tine. Arată-mi calea pe care trebuie să umblu, căci la Tine îmi înalţ sufletul.9 Scapă-mă de vrăjmaşii mei, Doamne, căci la Tine caut adăpost.10 Învaţă-mă să fac voia Ta, căci Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă călăuzească pe calea cea dreaptă!11 Pentru Numele Tău, Doamne, înviorează-mă; în dreptatea Ta, scoate-mi sufletul din necaz!12 În bunătatea Ta, nimiceşte pe vrăjmaşii mei, şi perde pe toţi protivnicii sufletului meu, căci eu sînt robul Tău.
1 Ouve, Jeová, a minha oração, dá ouvidos as minhas súplicas; Na tua fidelidade responde-me, e na tua retidão.2 Não entres em juízo com o teu servo, Pois à tua vista não se achará justo nenhum vivente.3 Porquanto o inimigo tem perseguido a minha alma, Tem arrojado por terra a minha vida; Tem me feito habitar em lugares tenebrosos, como aqueles que morreram há muito.4 Portanto dentro de mim esmorece o meu espírito, E em mim está desolado o meu coração.5 Lembro-me dos dias antigos, Medito em todos os teus feitos, Considero as obras das tuas mãos.6 A ti estendo as minhas mãos; A minha alma, qual terra sedenta, tem sede de ti. (Selá)7 Dá-te pressa em me responder, Jeová; desfalece o meu espírito: Não me escondas o teu rosto, Para que não me torne como os que baixam à cova.8 Faze-me ouvir pela manhã a tua benignidade, Pois em ti confio. Dá-me a conhecer o caminho em que devo andar, Porque a ti elevo a minha alma.9 Livra-me, Jeová, dos meus inimigos; Em ti é que me acolho.10 Ensina-me a fazer a tua vontade, porque tu és o meu Deus, Guie-me por terreno plano o teu benigno espírito.11 Vivifica-me, Jeová, por amor do teu nome; Na tua retidão tira da tribulação a minha alma.12 Na tua benignidade extermina os meus inimigos, E destrói a todos os que atribulam a minha alma, Pois eu sou o teu servo. Descrição dum povo feliz