1 (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David. Ca aducere aminte.) Grăbeşte, Dumnezeule, de mă izbăveşte! Grăbeşte de-mi ajută, Doamne!2 Să rămînă de ruşine şi înfruntaţi, cei ce vor să-mi ia viaţa! Să dea înapoi şi să roşească, cei ce-mi doresc pieirea!3 Să se întoarcă înapoi de ruşine, cei ce zic: ,,Aha, Aha!``4 Toţi cei ce Te caută, să se veselească şi să se bucure în Tine! Cei ce iubesc mîntuirea Ta, să zică neîncetat: ,,Prea mărit să fie Dumnezeu!``5 Eu sînt sărac şi lipsit: grăbeşte să-mi ajuţi, Dumnezeule. Tu eşti ajutorul şi Izbăvitorul meu: Doamne, nu zăbovi!

1 Apressa-te, ó Deus, em me livrar; Dá-te pressa, ó Jeová, em me socorrer.2 Sejam envergonhados e confundidos, Aqueles que buscam tirar-me a vida, Sejam obrigados a voltar atrás e cubram-se de ignomínia Os que folgam no meu mal.3 Voltem para trás de vergonha Os que dizem: Ah! ah!4 Folguem e em ti se alegrem Todos os que te buscam. Digam continuamente os que amam a tua salvação: Magnificado seja Deus.5 Mas quanto a mim, pobre e necessitado, Apressa-te em me valer, ó Deus. Tu és o meu amparo e o meu libertador; Ó Jeová, não tardes.