1 Wherefore, holy brethren, partakers of the heavenly calling, consider the Apostle and High Priest of our confession, Jesus, 2 who is faithful to him that has constituted him, as Moses also in all his house. 3 For he has been counted worthy of greater glory than Moses, by how much he that has built it has more honour than the house. 4 For every house is built by some one; but he who has built all things is God. 5 And Moses indeed was faithful in all his house, as a ministering servant, for a testimony of the things to be spoken after; 6 but Christ, as Son over his house, whose house are we, if indeed we hold fast the boldness and the boast of hope firm to the end.

7 Wherefore, even as says the Holy Spirit, To-day if ye will hear his voice, 8 harden not your hearts, as in the provocation, in the day of temptation in the wilderness; 9 where your fathers tempted me, by proving me, and saw my works forty years. 10 Wherefore I was wroth with this generation, and said, They always err in heart; and they have not known my ways; 11 so I swore in my wrath, If they shall enter into my rest. 12 See, brethren, lest there be in any one of you a wicked heart of unbelief, in turning away from the living God. 13 But encourage yourselves each day, as long as it is called To-day, that none of you be hardened by the deceitfulness of sin. 14 For we are become companions of the Christ if indeed we hold the beginning of the assurance firm to the end; 15 in that it is said, To-day if ye will hear his voice, do not harden your hearts, as in the provocation; 16 (for who was it, who, having heard, provoked? but was it not all who came out of Egypt by Moses? 17 And with whom was he wroth forty years? Was it not with those who had sinned, whose carcases fell in the wilderness? 18 And to whom sware he that they should not enter into his rest, but to those who had not hearkened to the word? 19 And we see that they could not enter in on account of unbelief;)

1 De aceea, frați sfinți, care aveți parte de chemarea*Rom. 1:7.1 Cor. 1:2.Efes. 4:1.Filip. 3:14.2 Tes. 1:11.2 Tim. 1:9.2 Pet. 1:10. cerească, ațintiți-vă privirile la Apostolul*Rom. 15:8. Cap. 2:17;4:14;5:5;6:20;8:1;9:11;10:21. și Marele Preot al mărturisirii noastre, adică Isus, 2 care a fost credincios Celui ce L-a rânduit, cum și Moise*Num. 12:7. Vers. 5. a fost „credincios în toată casa lui Dumnezeu". 3 Căci El a fost găsit vrednic să aibă o slavă cu atât mai mare decât a lui Moise, cu cât cel ce*Zah. 6:12.Mat. 16:18. a zidit o casă are mai multă cinste decât casa însăși. 4 Orice casă este zidită de cineva, dar Cel ce*Efes. 2:10;3:9. Cap. 1:2. a zidit toate lucrurile este Dumnezeu. 5 Cât despre Moise*Vers. 2., el a fost „credincios în toată casa lui Dumnezeu", ca slugă*Exod 14:31.Num. 12:7.Deut. 3:24.Ios. 1:2;8:31., ca să mărturisească*Deut. 18:15,18,19. despre lucrurile care aveau să fie vestite mai târziu. 6 Dar Hristos este credincios ca Fiu*Cap. 1:2., peste*1 Cor. 3:16;6:19.2 Cor. 6:16.Efes. 2:21,22.1 Tim. 3:15.1 Pet. 2:5. casa lui Dumnezeu. Și casa Lui suntem noi, dacă*Mat. 10:22;24:13.Rom. 5:2.Col. 1:23. Vers. 14. Cap. 6:11; 10:35. păstrăm până la sfârșit încrederea nezguduită și nădejdea cu care ne lăudăm. 7 De aceea, cum zice Duhul*2 Sam. 23:2.Fapte 1:16. Sfânt: „Astăzi*Ps. 95:7. Vers. 15., dacă auziți glasul Lui, 8 nu vă împietriți inimile ca în ziua răzvrătirii, ca în ziua ispitirii în pustie, 9 unde părinții voștri M-au ispitit și M-au pus la încercare și au văzut lucrările Mele patruzeci de ani! 10 De aceea M-am dezgustat de neamul acesta și am zis: ‘Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor. N-au cunoscut căile Mele!’ 11 Am jurat dar în mânia Mea că nu vor intra în odihna Mea!" 12 Luați seama dar, fraților, ca niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea și necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu. 13 Ci îndemnați-vă unii pe alții în fiecare zi, câtă vreme se zice: „Astăzi", pentru ca niciunul din voi să nu se împietrească prin înșelăciunea păcatului. 14 Căci ne-am făcut părtași ai lui Hristos dacă*Vers. 6. păstrăm până la sfârșit încrederea nezguduită de la început, 15 câtă vreme se zice: „Astăzi*Vers. 7., dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile, ca în ziua răzvrătirii." 16 Cine*Num. 14:2,4,11,24,30.Deut. 1:34,36,38. au fost, în adevăr, cei ce s-au răzvrătit după ce auziseră? N-au fost oare toți aceia care ieșiseră din Egipt prin Moise? 17 Și cine au fost aceia de care S-a dezgustat El patruzeci de ani? N-au fost oare cei ce păcătuiseră și ale*Num. 14:22;26:65.Ps. 106:26.1 Cor. 10:5.Iuda 5. căror trupuri moarte au căzut în pustie? 18 Și cui*Num. 14:30.Deut. 1:34,35. S-a jurat El că n-au să intre în odihna Lui? Nu S-a jurat oare celor ce nu ascultaseră? 19 Vedem*Cap. 4:6. dar că n-au putut să intre din pricina necredinței lor.