1 L’Éternel lui apparut parmi les chênes de Mamré, comme il était assis à l’entrée de sa tente, pendant la chaleur du jour. 2 Il leva les yeux, et regarda: et voici, trois hommes étaient debout près de lui. Quand il les vit, *Hé 13:2.il courut au-devant d’eux, depuis l’entrée de sa tente, et se prosterna en terre. 3 Et il dit: Seigneur, si j’ai trouvé grâce à tes yeux, ne passe point, je te prie, loin de ton serviteur. 4 Permettez qu’on apporte un peu d’eau, pour vous laver les pieds; et reposez-vous sous cet arbre. 5 J’irai prendre un morceau de pain, pour fortifier votre cœur; après quoi, vous continuerez votre route; car c’est pour cela que vous passez près de votre serviteur. Ils répondirent: Fais comme tu l’as dit. 6 Abraham alla promptement dans sa tente vers Sara, et il dit: Vite, trois mesures de fleur de farine, pétris, et fais des gâteaux. 7 Et Abraham courut à son troupeau, prit un veau tendre et bon, et le donna à un serviteur, qui se hâta de l’apprêter. 8 Il prit encore de la crème et du lait, avec le veau qu’on avait apprêté, et il les mit devant eux. Il se tint lui-même à leurs côtés, sous l’arbre. Et ils mangèrent. 9 Alors ils lui dirent: Où est Sara, ta femme? Il répondit: Elle est là, dans la tente. 10 L’un d’entre eux dit: *Ge 17:19,21;21:2.Je reviendrai vers toi à cette même époque; et voici, Sara, ta femme, aura un fils. Sara écoutait à l’entrée de la tente, qui était derrière lui. 11 Abraham et Sara étaient *Ge 17:17.Ro 4:19.Hé 11:11.vieux, avancés en âge: et Sara ne pouvait plus espérer avoir des enfants. 12 Elle rit en elle-même, en disant: Maintenant que je suis vieille, aurais-je encore des désirs? *Jg 19:26.1 Pi 3:6.Mon seigneur aussi est vieux. 13 L’Éternel dit à Abraham: Pourquoi donc Sara a-t-elle ri, en disant: Est-ce que vraiment j’aurais un enfant, moi qui suis vieille? 14 *Mt 19:26.Lu 1:37.Y a-t-il rien qui soit étonnant de la part de l’Éternel? Au temps fixé je reviendrai vers toi, à cette même époque; et Sara aura un fils. 15 Sara mentit, en disant: Je n’ai pas ri. Car elle eut peur. Mais il dit: Au contraire, tu as ri.

16 Ces hommes se levèrent pour partir, et ils regardèrent du côté de Sodome. Abraham alla avec eux, pour les accompagner. 17 Alors l’Éternel dit: *Am 3:7.Cacherai-je à Abraham ce que je vais faire?… 18 Abraham deviendra certainement une nation grande et puissante, et *Ge 12:3;22:18;26:4.Ac 3:25.Ga 3:8.en lui seront bénies toutes les nations de la terre. 19 Car je l’ai choisi, afin qu’il ordonne à ses fils et à sa maison après lui de garder la voie de l’Éternel, en pratiquant la droiture et la justice, et qu’ainsi l’Éternel accomplisse en faveur d’Abraham les promesses qu’il lui a faites… 20 Et l’Éternel dit: Le cri contre Sodome et Gomorrhe s’est accru, et leur péché est énorme. 21 C’est pourquoi je vais descendre, et je verrai s’ils ont agi entièrement selon le bruit venu jusqu’à moi; et si cela n’est pas, je le saurai. 22 Les hommes s’éloignèrent, et allèrent vers Sodome. Mais Abraham se tint encore en présence de l’Éternel. 23 Abraham s’approcha, et dit: Feras-tu aussi périr le juste avec le méchant? 24 Peut-être y a-t-il cinquante justes au milieu de la ville: les feras-tu périr aussi, et ne pardonneras-tu pas à la ville à cause des cinquante justes qui sont au milieu d’elle? 25 Faire mourir le juste avec le méchant, en sorte qu’il en soit du juste comme du méchant, loin de toi cette manière d’agir! Loin de toi! *Ro 3:6.Celui qui juge toute la terre n’exercera-t-il pas la justice? 26 Et l’Éternel dit: Si je trouve dans Sodome cinquante justes au milieu de la ville, je pardonnerai à toute la ville, à cause d’eux. 27 Abraham reprit, et dit: Voici, j’ai osé parler au Seigneur, moi qui ne suis que poudre et cendre. 28 Peut-être des cinquante justes en manquera-t-il cinq: pour cinq, détruiras-tu toute la ville? Et l’Éternel dit: Je ne la détruirai point, si j’y trouve quarante-cinq justes. 29 Abraham continua de lui parler, et dit: Peut-être s’y trouvera-t-il quarante justes. Et l’Éternel dit: Je ne ferai rien, à cause de ces quarante. 30 Abraham dit: Que le Seigneur ne s’irrite point, et je parlerai. Peut-être s’y trouvera-t-il trente justes. Et l’Éternel dit: Je ne ferai rien, si j’y trouve trente justes. 31 Abraham dit: Voici, j’ai osé parler au Seigneur. Peut-être s’y trouvera-t-il vingt justes. Et l’Éternel dit: Je ne la détruirai point, à cause de ces vingt. 32 Abraham dit: Que le Seigneur ne s’irrite point, et je ne parlerai plus que cette fois. Peut-être s’y trouvera-t-il dix justes. Et l’Éternel dit: Je ne la détruirai point, à cause de ces dix justes. 33 L’Éternel s’en alla lorsqu’il eut achevé de parler à Abraham. Et Abraham retourna dans sa demeure.

1 Domnul i S-a arătat la stejarii*Cap. 13:18;14:13. lui Mamre, pe când Avraam ședea la ușa cortului, în timpul zădufului zilei. 2 Avraam a ridicat ochii*Evr. 13:2. și s-a uitat, și iată că trei bărbați stăteau în picioare lângă el. Când*Cap. 19:1.1 Pet. 4:9. i-a văzut, a alergat înaintea lor, de la ușa cortului, și s-a plecat până la pământ. 3 Apoi a zis: „Doamne, dacă am căpătat trecere în ochii Tăi, nu trece, rogu-Te, pe lângă robul Tău. 4 Îngăduie să se aducă puțină*Cap. 19:2;43:24. apă, ca să vi se spele picioarele, și odihniți-vă sub copacul acesta. 5 Am să mă duc să iau o bucată de pâine*Jud. 6:18;13:15., ca să prindeți la inimă*Jud. 19:5.Ps. 104:15., și după aceea vă veți vedea de drum, căci pentru aceasta*Cap. 19:8;33:10. treceți pe lângă robul vostru." „Fă cum ai zis", i-au răspuns ei. 6 Avraam s-a dus repede în cort la Sara și a zis: „Ia repede trei măsuri de făină albă, frământă și fă turte." 7 Și Avraam a alergat la vite, a luat un vițel tânăr și bun și l-a dat unei slugi să-l gătească în grabă. 8 Apoi a luat*Cap. 19:3. unt și lapte, împreună cu vițelul pe care-l gătise, și le-a pus înaintea lor. El însuși a stat lângă ei, sub copac, și le-a slujit până ce au mâncat. 9 Atunci, ei i-au zis: „Unde este nevastă-ta, Sara?" „Uite-o în cort*Cap. 24:67.", a răspuns el. 10 Unul dintre ei a zis: „La anul pe vremea*Vers. 14. aceasta, Mă voi întoarce*2 Împ. 4:16. negreșit la tine și iată că Sara*Cap. 17:19,21. Cap. 21:2.Rom. 9:9., nevastă-ta, va avea un fiu." Sara asculta la ușa cortului care era înapoia lui. 11 Avraam*Cap. 17:17.Rom. 4:19.Evr. 11:11,12,19. și Sara erau bătrâni, înaintați în vârstă, și Sarei nu-i mai venea rânduiala*Cap. 31:35. femeilor. 12 Sara*Cap. 17:17. a râs în sine, zicând: „Acum*Luca 1:18., când am îmbătrânit, să mai am pofte? Domnul meu bărbatul*1 Pet. 3:6. de asemenea este bătrân." 13 Domnul a zis lui Avraam: „Pentru ce a râs Sara, zicând: ‘Cu adevărat să mai pot avea copil eu, care sunt bătrână?’ 14 Este*Ier. 32:17.Zah. 8:6.Mat. 3:9;19:26.Luca 1:37. oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul*Cap. 17:21;18:10.2 Împ. 4:16. pe vremea aceasta, Mă voi întoarce la tine, și Sara va avea un fiu." 15 Sara a tăgăduit și a zis: „N-am râs." Căci i-a fost frică. Dar El a zis: „Ba da, ai râs."

16 Bărbații aceia s-au sculat să plece și s-au uitat înspre Sodoma. Avraam a plecat cu ei, să-i petreacă*Rom. 15:24.3 Ioan 6.. 17 Atunci, Domnul a zis: „Să ascund*Ps. 25:14.Amos 3:7.Ioan 15:15. Eu oare de Avraam ce am să fac?… 18 Căci Avraam va ajunge negreșit un neam mare și puternic și în el vor fi binecuvântate*Cap. 12:3;22:18.Fapte 3:25.Gal. 3:8. toate neamurile pământului. 19 Căci Eu îl cunosc și știu că are să poruncească fiilor*Deut. 4:9,10;6:7.Ios. 24:15.Efes. 6:4. lui și casei lui după el să țină Calea Domnului, făcând ce este drept și bine, pentru ca astfel Domnul să împlinească față de Avraam ce i-a făgăduit." 20 Și Domnul a zis: „Strigătul*Cap. 4:14;19:13.Iac. 5:4. împotriva Sodomei și Gomorei s-a mărit și păcatul lor într-adevăr este nespus de greu. 21 De aceea Mă voi coborî*Cap. 11:5.Exod 3:8. acum să văd dacă în adevăr au lucrat în totul după zvonul venit până la Mine și, dacă nu va fi așa, voi ști*Deut. 8:2;13:3.Ios. 22:22.Luca 16:15.2 Cor. 11:11.." 22 Bărbații*Cap. 19:1. aceia s-au depărtat și au plecat spre Sodoma. Dar Avraam stătea*Vers. 1. tot înaintea Domnului. 23 Avraam s-a apropiat*Evr. 10:22. și a zis: „Vei nimici*Num. 16:22.2 Sam. 24:17. Tu oare și pe cel bun împreună cu cel rău? 24 Poate*Ier. 5:1. că în mijlocul cetății sunt cincizeci de oameni buni: îi vei nimici oare și pe ei și nu vei ierta locul acela din pricina celor cincizeci de oameni buni, care sunt în mijlocul ei? 25 Să omori pe cel bun împreună cu cel rău, așa ca*Iov 8:20.Is. 3:10,11. cel bun să aibă aceeași soartă ca cel rău, departe de Tine așa ceva! Departe de Tine! Cel ce judecă*Iov 8:3;34:17.Ps. 58:11;94:2.Rom. 3:6. tot pământul nu va face oare dreptate?" 26 Și Domnul a zis: „Dacă voi*Ier. 5:1.Ezec. 22:30. găsi în Sodoma cincizeci de oameni buni în mijlocul cetății, voi ierta tot locul acela din pricina lor." 27 Avraam a luat din nou cuvântul și a zis: „Iată*Luca 18:1., am îndrăznit să vorbesc Domnului eu, care nu sunt decât*Cap. 3:19.Iov 4:19.Ecl. 12:7.1 Cor. 15:47,48.2 Cor. 5:1. praf și cenușă. 28 Poate că din cincizeci de oameni buni vor lipsi cinci: pentru cinci, vei nimici Tu oare toată cetatea?" Și Domnul a zis: „N-o voi nimici dacă voi găsi în ea patruzeci și cinci de oameni buni." 29 Avraam I-a vorbit mai departe și a zis: „Poate că se vor găsi în ea numai patruzeci de oameni buni." Și Domnul a zis: „N-o voi nimici pentru cei patruzeci." 30 Avraam a zis: „Să nu Te mânii, Doamne, dacă voi mai vorbi. Poate că se vor găsi în ea numai treizeci de oameni buni." Și Domnul a zis: „N-o voi nimici dacă voi găsi în ea treizeci de oameni buni." 31 Avraam a zis: „Iată, am îndrăznit să vorbesc Domnului. Poate că se vor găsi în ea numai douăzeci de oameni buni." Și Domnul a zis: „N-o voi nimici, pentru cei douăzeci." 32 Avraam a zis: „Să*Jud. 6:39. nu Te mânii, Doamne, dacă voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate că se vor găsi în ea numai zece oameni buni." Și Domnul*Iac. 5:16. a zis: „N-o voi nimici, pentru cei zece oameni buni." 33 După ce a isprăvit de vorbit lui Avraam, Domnul a plecat. Și Avraam s-a întors la locuința lui.