1 La famine s’appesantissait sur le pays. 2 Quand ils eurent fini de manger le blé qu’ils avaient apporté d’Égypte, Jacob dit à ses fils: Retournez, achetez-nous un peu de vivres. 3 Juda lui répondit: Cet homme nous a fait cette déclaration formelle: Vous ne verrez pas ma face, à moins que votre frère ne soit avec vous. 4 Si donc tu veux envoyer notre frère avec nous, nous descendrons, et nous t’achèterons des vivres. 5 Mais *Ge 42:20.si tu ne veux pas l’envoyer, nous ne descendrons point, car cet homme nous a dit: *Ge 44:23.Vous ne verrez pas ma face, à moins que votre frère ne soit avec vous. 6 Israël dit alors: Pourquoi avez-vous mal agi à mon égard, en disant à cet homme que vous aviez encore un frère? 7 Ils répondirent: Cet homme nous a interrogés sur nous et sur notre famille, en disant: Votre père vit-il encore? Avez-vous un frère? Et nous avons répondu à ces questions. Pouvions-nous savoir qu’il dirait: Faites descendre votre frère? 8 Juda dit à Israël, son père: Laisse venir l’enfant avec moi, afin que nous nous levions et que nous partions; et nous vivrons et ne mourrons pas, nous, toi, et nos enfants. 9 Je réponds de lui; *Ge 44:32.tu le redemanderas de ma main. Si je ne le ramène pas auprès de toi et si je ne le remets pas devant ta face, je serai pour toujours coupable envers toi. 10 Car si nous n’eussions pas tardé, nous serions maintenant deux fois de retour. 11 Israël, leur père, leur dit: Puisqu’il le faut, faites ceci. Prenez dans vos sacs des meilleures productions du pays, pour en porter un présent à cet homme, un peu de baume et un peu de miel, des aromates, de la myrrhe, des pistaches et des amandes. 12 Prenez avec vous de l’argent au double, et remportez l’argent qu’on avait mis à l’entrée de vos sacs: peut-être était-ce une erreur. 13 Prenez votre frère, et levez-vous; retournez vers cet homme. 14 Que le Dieu tout-puissant vous fasse trouver grâce devant cet homme, et qu’il laisse revenir avec vous votre autre frère et Benjamin! Et moi, si je dois être privé de mes enfants, que j’en sois privé!

15 Ils prirent le présent; ils prirent avec eux de l’argent au double, ainsi que Benjamin; ils se levèrent, descendirent en Égypte, et se présentèrent devant Joseph. 16 Dès que Joseph vit avec eux Benjamin, il dit à son intendant: Fais entrer ces gens dans la maison, tue et apprête; car ces gens mangeront avec moi à midi. 17 Cet homme fit ce que Joseph avait ordonné, et il conduisit ces gens dans la maison de Joseph. 18 Ils eurent peur lorsqu’ils furent conduits à la maison de Joseph, et ils dirent: C’est à cause de l’argent remis l’autre fois dans nos sacs qu’on nous emmène; c’est pour se jeter sur nous, se précipiter sur nous; c’est pour nous prendre comme esclaves, et s’emparer de nos ânes. 19 Ils s’approchèrent de l’intendant de la maison de Joseph, et lui adressèrent la parole, à l’entrée de la maison. 20 Ils dirent: Pardon! Mon seigneur, *Ge 42:3.nous sommes déjà descendus une fois pour acheter des vivres. 21 Puis, *Ge 42:27,35.quand nous arrivâmes, au lieu où nous devions passer la nuit, nous avons ouvert nos sacs; et voici, l’argent de chacun était à l’entrée de son sac, notre argent selon son poids: nous le rapportons avec nous. 22 Nous avons aussi apporté d’autre argent, pour acheter des vivres. Nous ne savons pas qui avait mis notre argent dans nos sacs. 23 L’intendant répondit: Que la paix soit avec vous! Ne craignez rien. C’est votre Dieu, le Dieu de votre père, qui vous a donné un trésor dans vos sacs. Votre argent m’est parvenu. Et il leur amena Siméon. 24 Cet homme les fit entrer dans la maison de Joseph; *Ge 18:4.il leur donna de l’eau et ils se lavèrent les pieds; il donna aussi du fourrage à leurs ânes. 25 Ils préparèrent leur présent, en attendant que Joseph vienne à midi; car on les avait informés qu’ils mangeraient chez lui. 26 Quand Joseph fut arrivé à la maison, ils lui offrirent le présent qu’ils avaient apporté, et *Ge 37:10;42:6.ils se prosternèrent en terre devant lui. 27 Il leur demanda comment ils se portaient; et il dit: Votre vieux père, dont vous avez parlé, est-il en bonne santé? Vit-il encore? 28 Ils répondirent: Ton serviteur, notre père, est en bonne santé; il vit encore. Et ils s’inclinèrent et se prosternèrent. 29 Joseph leva les yeux; et, jetant un regard sur Benjamin, son frère, fils de sa mère, il dit: Est-ce là votre jeune frère, *Ge 42:13.dont vous m’avez parlé? Et il ajouta: Dieu te fasse miséricorde, mon fils! 30 Ses entrailles étaient émues pour son frère, et il avait besoin de pleurer; il entra précipitamment dans une chambre, *Ge 45:2.et il y pleura. 31 Après s’être lavé le visage, il en sortit; et, faisant des efforts pour se contenir, il dit: Servez à manger. 32 On servit Joseph à part, et ses frères à part; les Égyptiens qui mangeaient avec lui furent aussi servis à part, car les Égyptiens ne pouvaient pas manger avec les Hébreux, parce que c’est à leurs yeux une abomination. 33 Les frères de Joseph s’assirent en sa présence, le premier-né selon son droit d’aînesse, et le plus jeune selon son âge; et ils se regardaient les uns les autres avec étonnement. 34 Joseph leur fit porter des mets qui étaient devant lui, et Benjamin en eut cinq fois plus que les autres. Ils burent, et s’égayèrent avec lui.

1 Foametea bântuia*Cap. 41:54,57. greu în țară. 2 Când au isprăvit de mâncat grâul pe care-l aduseseră din Egipt, Iacov a zis fiilor săi: „Duceți-vă iarăși și cumpărați-ne ceva merinde." 3 Iuda i-a răspuns: „Omul acela ne-a spus curat: ‘Să nu-mi mai vedeți fața dacă fratele vostru*Cap. 42:20;44:23. nu va fi cu voi.’ 4 Dacă vrei deci să trimiți pe fratele nostru cu noi, ne vom coborî și-ți vom cumpăra merinde. 5 Dar, dacă nu vrei să-l trimiți, nu ne vom coborî, căci omul acela ne-a spus: ‘Să nu-mi mai vedeți fața dacă fratele vostru nu va fi cu voi!’" 6 Israel a zis atunci: „Pentru ce mi-ați făcut un astfel de rău și ați spus omului aceluia că mai aveți un frate?" 7 Ei au răspuns: „Omul acela ne-a întrebat despre noi și familia noastră și a zis: ‘Mai trăiește tatăl vostru? Mai aveți vreun frate?’ Și noi am răspuns la întrebările acestea. Puteam noi să știm că are să zică: ‘Aduceți pe fratele vostru’?" 8 Iuda a zis tatălui său Israel: „Trimite copilul cu mine, ca să ne sculăm și să plecăm, și vom trăi și nu vom muri, noi, tu și copiii noștri. 9 Răspund eu pentru el; ai să-l ceri înapoi din mâna mea. Dacă*Cap. 44:32.Filim. 18,19. nu-l voi aduce înapoi la tine și dacă nu-l voi pune înaintea ta, vinovat să fiu față de tine pentru totdeauna. 10 Căci, dacă n-am mai fi zăbovit, de două ori ne-am fi întors până acum." 11 Israel, tatăl lor, le-a zis: „Fiindcă trebuie, faceți așa. Luați-vă în saci ceva din cele mai bune roade ale țării, ca să duceți*Cap. 32:20.Prov. 18:16. un dar omului aceluia, și anume: puțin leac alinător*Cap. 37:25.Ier. 8:22. și puțină miere, mirodenii, smirnă, fisticuri și migdale. 12 Luați cu voi argint îndoit și duceți înapoi argintul pe*Cap. 42:25,35. care vi-l puseseră la gura sacilor: poate că a fost o greșeală. 13 Luați și pe fratele vostru, sculați-vă și întoarceți-vă la omul acela. 14 Dumnezeul cel Atotputernic să vă facă să căpătați trecere înaintea omului aceluia și să lase să se întoarcă împreună cu voi pe celălalt frate al vostru și pe Beniamin! Iar eu, dacă*Est. 4:16. trebuie să fiu lipsit de copiii mei, lipsit să fiu!"

15 Au luat darul; au luat cu ei argint îndoit, precum și pe Beniamin; s-au sculat, s-au coborât în Egipt și s-au înfățișat înaintea lui Iosif. 16 Cum a văzut Iosif pe Beniamin cu ei, a zis economului*Cap. 24:2;39:4;44:1. său: „Bagă pe oamenii aceștia în casă, taie vite și gătește, căci oamenii aceștia au să mănânce cu mine la amiază." 17 Omul acela a făcut ce-i poruncise Iosif și a dus pe oamenii aceia în casa lui Iosif. 18 Ei s-au temut când au văzut că-i bagă în casa lui Iosif și au zis: „Ne bagă înăuntru din pricina argintului pus în sacii noștri data trecută; vor să se năpustească peste noi ca să ne ia robi și să pună mâna pe măgarii noștri." 19 S-au apropiat de economul casei lui Iosif și au intrat în vorbă cu el la ușa casei 20 și au zis: „Domnule*Cap. 42:3,10., noi ne-am mai coborât o dată aici, ca să cumpărăm merinde. 21 Apoi, când am ajuns*Cap. 42:27,35. la locul unde trebuia să rămânem peste noapte, ne-am deschis sacii și iată că argintul fiecăruia era la gura sacului său – argintul nostru, după greutatea lui – și l-am adus înapoi cu noi. 22 Am adus și alt argint, ca să cumpărăm merinde. Nu știm cine a pus argintul în sacii noștri." 23 Economul a răspuns: „Fiți pe pace! Nu vă temeți de nimic. Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatălui vostru, v-a pus pe ascuns o comoară în saci. Argintul vostru a trecut prin mâinile mele." Și le-a adus și pe Simeon. 24 Omul acesta i-a băgat în casa lui Iosif; le-a dat apă*Cap. 18:4;24:32. de și-au spălat picioarele; a dat și nutreț măgarilor lor. 25 Ei și-au pregătit darul până la venirea lui Iosif, la amiază, căci aflaseră că au să mănânce la el. 26 Când a ajuns Iosif acasă, i-au dat darul pe care i-l aduseseră și s-au aruncat cu fața la pământ*Cap. 37:7,10. înaintea lui. 27 El i-a întrebat de sănătate și a zis: „Bătrânul vostru tată, de care ați vorbit*Cap. 42:11,13., este sănătos? Mai trăiește?" 28 Ei au răspuns: „Robul tău, tatăl nostru, este sănătos; trăiește încă." Și s-au plecat*Cap. 37:7,10. și s-au aruncat cu fața la pământ. 29 Iosif a ridicat ochii și, aruncând o privire spre frate-său Beniamin, fiul mamei*Cap. 35:17,18. sale, a zis: „Acesta este fratele vostru cel tânăr despre care mi-ați vorbit*Cap. 42:13.?" Și a adăugat: „Dumnezeu să aibă milă de tine, fiule!" 30 Iosif a isprăvit repede, căci i se rupea inima*1 Împ. 3:26. pentru fratele său și simțea nevoia să plângă; a intrat degrabă într-o odaie și a plâns*Cap. 42:24. acolo. 31 După ce s-a spălat pe față, a ieșit din odaie și, silindu-se să se stăpânească, a zis: „Aduceți*Vers. 25. de mâncare!" 32 Au adus de mâncare lui Iosif deoparte și fraților lui deoparte; egiptenilor care mâncau cu el le-au adus, de asemenea, mâncare deoparte, căci egiptenii nu puteau să mănânce cu evreii, fiindcă lucrul acesta pentru ei este o urâciune*Cap. 46:34.Exod 8:26.. 33 Frații lui Iosif s-au așezat la masă în fața lui: de la întâiul născut, după dreptul lui de întâi născut, și până la cel mai tânăr, așezați după vârstă; și se uitau unii la alții cu mirare. 34 Iosif a pus să le dea din bucatele care erau înaintea lui, iar Beniamin a căpătat de cinci ori*Cap. 45:22. mai mult decât ceilalți. Și au băut și s-au veselit împreună cu el.