1 Joseph se jeta sur le visage de son père, pleura sur lui, et le baisa. 2 Il ordonna aux médecins à son service d’embaumer son père, et les médecins embaumèrent Israël. 3 Quarante jours s’écoulèrent ainsi, et furent employés à l’embaumer. Et les Égyptiens le pleurèrent soixante-dix jours. 4 Quand les jours du deuil furent passés, Joseph s’adressa aux gens de la maison de Pharaon, et leur dit: Si j’ai trouvé grâce à vos yeux, rapportez, je vous prie, à Pharaon ce que je vous dis. 5 Mon père m’a *Ge 47:29.fait jurer, en disant: Voici, je vais mourir! Tu m’enterreras dans le sépulcre que je me suis acheté au pays de Canaan. Je voudrais donc y monter, pour enterrer mon père; et je reviendrai. 6 Pharaon répondit: Monte, et enterre ton père, comme il te l’a fait jurer. 7 Joseph monta, pour enterrer son père. Avec lui montèrent tous les serviteurs de Pharaon, anciens de sa maison, tous les anciens du pays d’Égypte, 8 toute la maison de Joseph, ses frères, et la maison de son père: on ne laissa dans le pays de Gosen que les enfants, les brebis et les bœufs. 9 Il y avait encore avec Joseph des chars et des cavaliers, en sorte que le cortège était très nombreux. 10 Arrivés à l’aire d’Athad, qui est audelà du Jourdain, ils firent entendre de grandes et profondes lamentations; et Joseph fit en l’honneur de son père un deuil de sept jours. 11 Les habitants du pays, les Cananéens, furent témoins de ce deuil dans l’aire d’Athad, et ils dirent: Voilà un grand deuil parmi les Égyptiens! C’est pourquoi l’on a donné le nom d’Abel-Mitsraïm à cette aire qui est au-delà du Jourdain. 12 C’est ainsi que les fils de Jacob exécutèrent les ordres de leur père. 13 *Ac 7:15,16.Ils le transportèrent au pays de Canaan, et l’enterrèrent dans la caverne du champ de *Ge 23:16.Macpéla, qu’Abraham avait achetée d’Éphron, le Héthien, comme propriété sépulcrale, et qui est vis-à-vis de Mamré. 14 Joseph, après avoir enterré son père, retourna en Égypte, avec ses frères et tous ceux qui étaient montés avec lui pour enterrer son père.

15 Quand les frères de Joseph virent que leur père était mort, ils dirent: Si Joseph nous prenait en haine, et nous rendait tout le mal que nous lui avons fait! 16 Et ils firent dire à Joseph: Ton père a donné cet ordre avant de mourir: 17 Vous parlerez ainsi à Joseph: Oh! Pardonne le crime de tes frères et leur péché, car ils t’ont fait du mal! Pardonne maintenant le péché des serviteurs du Dieu de ton père! Joseph pleura, en entendant ces paroles. 18 Ses frères vinrent eux-mêmes se prosterner devant lui, et ils dirent: Nous sommes tes serviteurs. 19 Joseph leur dit: Soyez sans crainte; car suis-je *Ge 45:5.à la place de Dieu? 20 Vous aviez médité de me faire du mal: Dieu l’a changé en bien, pour accomplir ce qui arrive aujourd’hui, pour sauver la vie à un peuple nombreux. 21 Soyez donc sans crainte; je vous entretiendrai, vous et vos enfants. Et il les consola, en parlant à leur cœur.

22 Joseph demeura en Égypte, lui et la maison de son père. Il vécut cent dix ans. 23 Joseph vit les fils d’Éphraïm jusqu’à la troisième génération; et les fils de *No 32:39.Makir, fils de Manassé, naquirent sur ses genoux. 24 Joseph dit à ses frères: Je *Hé 11:22.vais mourir! Mais Dieu vous visitera, et il vous fera remonter de ce pays-ci dans le pays qu’il a juré de donner à Abraham, à Isaac et à Jacob. 25 Joseph fit jurer les fils d’Israël, en disant: Dieu vous visitera; *Ex 13:19.Jos 24:32.et vous ferez remonter mes os loin d’ici. 26 Joseph mourut, âgé de cent dix ans. On l’embauma, et on le mit dans un cercueil en Égypte.

1 Iosif s-a aruncat*Cap. 46:4. pe fața tatălui său, l-a plâns*2 Împ. 13:14. și l-a sărutat. 2 A poruncit doctorilor care erau în slujba lui să îmbălsămeze*Vers. 26.2 Cron. 16:14.Mat. 26:12.Marcu 14:8;16:1.Luca 24:1.Ioan 12:7;19:39,40. pe tatăl său, și doctorii au îmbălsămat pe Israel. 3 Patruzeci de zile au trecut astfel și au fost întrebuințate cu îmbălsămarea lui. Și egiptenii l-au plâns*Num. 20:29.Deut. 34:8. șaptezeci de zile. 4 După ce au trecut zilele de jale, Iosif a vorbit oamenilor din casa*Est. 4:2. lui Faraon și le-a zis: „Dacă am căpătat trecere înaintea voastră, spuneți, vă rog, lui Faraon ce vă spun eu: 5 ‘Tatăl meu*Cap. 47:29. m-a pus să jur, zicând: «Iată, în curând eu am să mor! Să mă îngropi în mormântul pe care*2 Cron. 11:14.Is. 22:16.Mat. 27:60. mi l-am săpat în țara Canaan.» Aș vrea dar să mă sui acolo, ca să îngrop pe tatăl meu, și după aceea mă voi întoarce.’" 6 Faraon a răspuns: „Suie-te și îngroapă pe tatăl tău, după jurământul pe care te-a pus să-l faci." 7 Iosif s-a suit ca să îngroape pe tatăl său. Împreună cu el s-au suit toți slujitorii lui Faraon, bătrânii casei lui, toți bătrânii țării Egiptului, 8 toată casa lui Iosif, frații săi și casa tatălui său; n-au lăsat în ținutul Gosen decât pruncii, oile și boii. 9 Împreună cu Iosif mai erau care și călăreți, așa că alaiul era foarte mare. 10 Când au ajuns la aria lui Atad, care este dincolo de Iordan, au făcut plângere*2 Sam. 1:17.Fapte 8:2. mare și jalnică, și Iosif a ținut în cinstea tatălui său un bocet*1 Sam. 31:13.Iov 2:13. de șapte zile. 11 Locuitorii țării, canaaniții, au fost martori la bocetul acesta din aria lui Atad și au zis: „Iată un mare bocet printre egipteni!" De aceea s-a dat acestei arii numele Abel-Mițraim (Jalea egiptenilor); ea este dincolo de Iordan. 12 Astfel au împlinit fiii*Cap. 49:29,30.Fapte 7:16. lui Iacov poruncile tatălui lor. 13 L-au dus în țara Canaan și l-au îngropat în peștera din ogorul Macpela, pe care-l*Cap. 23:16. cumpărase Avraam de la hetitul Efron ca moșie de înmormântare și care este față în față cu Mamre. 14 Iosif, după ce a îngropat pe tatăl său, s-a întors în Egipt împreună cu frații săi și cu toți cei ce se suiseră cu el ca să îngroape pe tatăl său.

15 Când au văzut frații lui Iosif că tatăl lor a murit, au*Iov 15:21,22. zis: „Dacă va prinde Iosif ură pe noi și ne va întoarce tot răul pe care i l-am făcut?" 16 Și au trimis să spună lui Iosif: „Tatăl tău a dat porunca aceasta înainte de moarte: 17 ‘Așa să vorbiți lui Iosif: «O, iartă nelegiuirea fraților tăi și păcatul lor, căci ți-au făcut*Prov. 28:13. Cap. 49:25. rău!»’ Iartă acum păcatul robilor Dumnezeului tatălui tău!" Iosif a plâns când a auzit cuvintele acestea. 18 Frații lui au venit și s-au aruncat*Cap. 37:7,10. ei înșiși cu fața la pământ înaintea lui și i-au zis: „Suntem robii tăi." 19 Iosif le-a zis: „Fiți fără*Cap. 45:5. teamă, căci sunt*Deut. 32:35.2 Împ. 5:7.Iov 34:29.Rom. 12:19.Evr. 10:30. eu oare în locul lui Dumnezeu? 20 Voi*Ps. 56:5.Is. 10:7., negreșit, v-ați gândit să-mi faceți rău, dar Dumnezeu*Cap. 45:5,7.Fapte 3:13-15. a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceea ce se vede azi, și anume să scape viața unui popor în mare număr. 21 Fiți dar fără teamă, căci eu vă voi hrăni*Cap. 47:12.Mat. 5:44. pe voi și pe copiii voștri." Și i-a mângâiat și le-a îmbărbătat inimile.

22 Iosif a locuit în Egipt, el și casa tatălui său, și a trăit o sută zece ani. 23 Iosif a văzut pe fiii lui Efraim până la al treilea*Iov 42:16. neam; și fiii*Num. 32:39. lui Machir, fiul lui Manase, s-au născut*Cap. 30:3. pe genunchii lui. 24 Iosif a zis fraților săi: „Eu am să mor! Dar Dumnezeu*Cap. 15:14;46:4;48:21.Exod 3:16,17.Evr. 11:22. vă va cerceta și vă va face să vă suiți din țara aceasta în țara pe care a jurat*Cap. 15:18;26:3;35:12;46:4. că o va da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov." 25 Iosif*Exod 13:19.Ios. 24:32.Fapte 7:16. a pus pe fiii lui Israel să jure, zicând: „Când vă va cerceta Dumnezeu, să luați și oasele mele de aici." 26 Iosif a murit în vârstă de o sută zece ani. L-au îmbălsămat*Vers. 2. și l-au pus într-un sicriu în Egipt.