1 Nā, i te toru o ngā rā ka kākahuria e Ehetere ōna kākahu kuīni, ā, tū ana ia i te marae o roto o te whare o te kīngi, i te ritenga atu o te whare o te kīngi; ko te kīngi hoki e noho ana i runga i te torōna o tōna kīngitanga i te whare kīngi, i te ritenga mai o te tatau o te whare. 2 Ā, i te kitenga atu o te kīngi i a Ehetere, i te kuīni, e tū ana i te marae ka manakohia ia e ia, ā, ka torona mai e te kīngi te hēpeta kōura i tōna ringa ki a Ehetere. Heoi, ka whakatata atu a Ehetere, ā, ka pā ki te pito o te hēpeta.
3 Kātahi ka mea te kīngi ki a ia, "He aha tāu mea, e te kuīni, e Ehetere? He aha hoki te mea e tonoa nei e koe? Ahakoa ko te hāwhe o te kīngitanga, ka hoatu ki a koe."
4 Anō rā ko Ehetere, "Ki te mea he pai ki tā te kīngi, kia haere mai te kīngi rāua ko Hāmana āianei ki te hākari kua oti i ahau te taka māna."
5 Anō rā ko te kīngi, "Whakahohorotia a Hāmana hei mea i tā Ehetere i kī ai."
Nā, haere ana te kīngi rāua ko Hāmana ki te hākari kua oti nei te takā e Ehetere. 6 Ā, ka mea te kīngi ki a Ehetere i te mea e inu wāina ana, "He aha tāu e mea nei māu? Ka hoatu anō ki a koe. He aha hoki tāu e tono nei? Ahakoa ko te hāwhe o te kīngitanga, ka meatia."
7 Kātahi ka whakautu a Ehetere, ka mea, "Ko tāku i mea ai māku, ko tāku i tono ai. 8 Ki te mea kua manakohia ahau e te kīngi, ki te pai te kīngi kia hōmai tāku i mea ai māku, kia meatia tāku i tono ai, me haere mai te kīngi rāua ko Hāmana ki te hākari e takā e ahau mā rāua; ā, āpōpō ka whakaritea e ahau te kupu a te kīngi."
9 Nā, ka puta atu a Hāmana ki waho i taua rā, me te koa, me te pai o te ngākau. Kei te kitenga ia o Hāmana i a Mororekai i te Kūwaha o te Kīngi, ā, kīhai tērā i whakatika, i oraora ki a ia, kī tonu a Hāmana i te riri ki a Mororekai. 10 Otiia i whakamanawanui a Hāmana, ā, hoki ana ki tōna whare.
Ā, ka tonoa e ia he tangata ki te tiki i ōna hoa, i tāna wahine hoki, i a Herehe. 11 Ā, kōrerotia ana e Hāmana ki a rātou te korōria o ōna taonga, te tokomaha o āna tamariki, me a te kīngi whakanuinga katoa i a ia, me tāna whakanekehanga i a ia ki runga ake i ngā rangatira, i ngā tāngata a te kīngi. 12 I mea anō a Hāmana, "He pono kīhai tētahi i tukua mai e te kuīni, e Ehetere hei hoa mō te kīngi ki te hākari i takā e ia, ko ahau anake; kua kīia mai anō ahau hei hoa atu mō te kīngi ki a ia āpōpō. 13 Heoi, kāhore he pai o tēnei katoa ki ahau, i ahau e kite tonu ana i te Hūrai, i a Mororekai, e noho ana i te Kūwaha o te Kīngi."
14 Kātahi ka kī atu tāna wahine, a Herehe, rātou ko ōna hoa katoa ki a ia, "Me hanga he tārawa, kia rima tekau whatīanga te tiketike, ā, i te ata māu e kī atu ki te kīngi kia tāronatia a Mororekai ki runga; kātahi koe ka haere koa ai, kōrua ko te kīngi ki te hākari." Nā, pai tonu taua kupu ki a Hāmana, ā, ka meinga e ia kia hangā taua tārawa.
1 Y ACONTECIÓ 5.1 cp. 4.16.que al tercer día se vistió Esther su vestido real, y púsose 5.1 cp. 4.11 y 6.4.en el patio de adentro de la casa del rey, enfrente del aposento del rey: y estaba el rey sentado en su solio regio en el aposento real, enfrente de la puerta del aposento.
2 Y fué que, como vió á la reina Esther que estaba en el patio, 5.2 cp. 2.9.ella obtuvo gracia en sus ojos; y 5.2 cp. 4.11 y 8.4.el rey extendió á Esther el cetro de oro que tenía en la mano. Entonces se llegó Esther, y tocó la punta del cetro.
3 Y dijo el rey: ¿Qué tienes, reina Esther? ¿y cuál es tu petición? 5.3 ver. 6. cp. 7.2. Mr. 6.23.Hasta la mitad del reino, se te dará.
4 Y Esther dijo: Si al rey place, venga hoy el rey con Amán al banquete que le he hecho.
5 Y respondió el rey: Daos priesa, llamad á Amán, para hacer lo que Esther ha dicho. Vino pues el rey con Amán al banquete que Esther dispuso.
6 5.6 cp. 7.2. Y dijo el rey á Esther en el banquete del vino: ¿Cuál es tu petición, y te será otorgada? 5.6 ver. 3. cp. 7.2 y 9.12.¿Cuál es tu demanda? Aunque sea la mitad del reino, te será concedida.
7 Entonces respondió Esther, y dijo: Mi petición y mi demanda es:
8 Si he hallado gracia en los ojos del rey, y si place al rey otorgar mi petición y hacer mi demanda, que venga el rey con Amán al banquete que les dispondré; y mañana haré conforme á lo que el rey ha mandado.
9 Y salió Amán aquel día contento y alegre de corazón; pero como vió á Mardochêo á la puerta del rey, 5.9 cp. 3.5.que no se levantaba ni se movía de su lugar, llenóse contra Mardochêo de ira.
10 Mas refrenóse Amán, y vino á su casa, y envió, é hizo venir sus amigos, y á 5.10 ver. 14. cp. 6.13.Zeres su mujer.
11 Y refirióles Amán la gloria de sus riquezas, y 5.11 cp. 9.7-10.la multitud de sus hijos, y todas las cosas con que el rey le había 5.11 cp. 3.1.engrandecido y con que le había ensalzado sobre los príncipes y siervos del rey.
12 Y añadió Amán: También la reina Esther á ninguno hizo venir con el rey al banquete que ella dispuso, sino á mí: y aun para mañana soy convidado de ella con el rey.
13 Mas todo esto nada me sirve cada vez que veo al judío Mardochêo sentado á la puerta del rey.
14 Y díjole Zeres su mujer, y todos sus amigos: Hagan una horca alta de cincuenta codos, y mañana di al rey que cuelguen á Mardochêo en ella; y entra con el rey al banquete alegre. Y plugo la cosa en los ojos de Amán, é hizo preparar la horca.