1 Muri iho i ēnei mea ka whakakite a Īhu i a ia ki ngā ākonga i te moana o Taipiria; ko tāna whakakitenga tēnei. 2 E noho tahi ana a Haimona Pita, a Tamati, ko Ririmu nei tōna ingoa, a Natanahira o Kana o Karirī, ngā tama a Heperi, me tētahi tokorua atu anō o āna ākonga. 3 Ka mea a Haimona Pita ki a rātou, "Ka haere ahau ki te hao."
Ka mea rātou ki a ia, "Ko tātou tahi e haere." Haere ana rātou, eke ana ki runga ki te kaipuke; ā, i taua pō kīhai i mau tētahi mea.
4 Nā, ka pūao te ata, ko Īhu e tū ana i tātahi; otiia, kīhai ngā ākonga i mōhio ko Īhu ia. 5 Nā, ko te meatanga a Īhu ki a rātou, "E tama mā, kāhore ā koutou kai?"
Ka whakahokia e rātou ki a ia, "Kāhore."
6 Ka mea ia ki a rātou, "Makā te kupenga ki te taha matau o te kaipuke, ā, ka mau ētahi."
Nā, i tā rātou makanga atu, kīhai i taea te kukume i te tini o ngā ika.
7 Kātahi, ka mea te ākonga i arohaina e Īhu ki a Pita, "Ko te Ariki!" Ā, nō te rongonga o Haimona Pita, ko te Ariki, ka whītikiria tōna kākahu, e tū kau ana hoki ia, ā, rere ana ki te moana. 8 Ko ērā ākonga ia i hoe i runga i te poti, kīhai hoki i mamao atu i te whenua, me te mea e rua rau whatīanga, e kukume ana i te kupenga, i ngā ika. 9 Heoi, nō tō rātou ūnga ki uta, ka kite i te kāpura waro me ngā ika e takoto ana i runga, me tētahi taro. 10 Ka mea a Īhu ki a rātou, "Hōmai ētahi o ngā ika kua mau nā i a koutou."
11 Nā, haere ana a Haimona Pita, ā, kūmea ana e ia te kupenga ki uta, kī tonu i ngā ika nunui, kotahi rau e rima tekau mā toru; ā, ahakoa tini, kīhai i pakaru te kupenga. 12 Ka mea a Īhu ki a rātou, "Haere mai ki te kai." Heoi, kīhai tētahi o ngā ākonga i māia ki te ui ki a ia, "Ko wai koe?" I mōhio hoki ko te Ariki. 13 Nā, ka haere a Īhu, ka mau ki te taro, ā, hoatu ana e ia ki a rātou, me ngā ika.
14 Ko te toru tēnei o ngā putanga o Īhu ki āna ākonga, i muri i tōna aranga ake i te hunga mate.
15 Ā, ka mutu tā rātou kai, ka mea a Īhu ki a Haimona Pita, "E Haimona, tama a Hona, rahi atu rānei tōu aroha ki ahau i tō ēnei?"
Ka mea tērā ki a ia, "Āe, e te Ariki; e mōhio ana koe e aroha ana ahau ki a koe."
Ka mea ia ki a ia, "Whāngainga āku reme."
16 Ka mea anō ia ki a ia, ko te rua o ngā meatanga, "E Haimona, tama a Hona, e aroha ana koe ki ahau?"
Ka mea tērā ki a ia, "Āe, e te Ariki; e mōhio ana koe e aroha ana ahau ki a koe."
Ka mea ia ki a ia, "Hēparatia āku hipi."
17 Ka mea ia ki a ia, ko te toru o ngā meatanga, "E Haimona, tama a Hona, e aroha ana koe ki ahau?"
Ka pōuri a Pita nō te mea ka toru rawa āna meatanga ki a ia, "E aroha ana koe ki ahau?"
Ka mea anō ki a ia, "E te Ariki, e mōhio ana koe ki ngā mea katoa; e mōhio ana koe e aroha ana ahau ki a koe."
Ka mea a Īhu ki a ia, "Whāngainga āku hipi. 18 He pono, he pono tāku e mea nei ki a koe, i tōu tamarikitanga, i whītiki koe i a koe, i haere ki tāu wāhi i pai ai. Ka koroheketia koe, ka whakamārōtia e koe ōu ringa, he tangata kē hoki māna koe e whītiki, e kawe ki te wāhi e kore ai koe e pai." 19 (I kōrerotia tēnei e ia, hei tohu mō te mate e whakakorōria ai ia i te Atua.) Ā, ka puaki tēnei kupu ana, ka mea ia ki a ia, "Haere mai i muri i ahau."
20 Nō te tahuritanga, o Pita, ka kite i te ākonga i aroha ai a Īhu e aru ana; ko tērā hoki i whakawhirinaki rā ki tōna uma i te hapa, i mea rā, "E te Ariki, ko wai te kaituku mōu?" 21 Ā, i te kitenga o Pita i a ia, ka mea ki a Īhu, "E te Ariki, e aha rā tēnei?"
22 Ka mea a Īhu ki a ia, "Ki te pai ahau kia noho tonu ia kia tae mai rā anō ahau, hei aha māu? Haere mai koe i muri i ahau." 23 Heoi, ka puta atu tēnei kupu ki ngā hoa, e kore taua ākonga e mate. Otiia, kīhai a Īhu i mea ki a ia, "E kore ia e mate"; engari, "Ki te pai ahau kia noho tonu ia kia tae mai rā anō ahau, hei aha māu?"
24 Ko taua ākonga tēnei e whakaatu nei i ēnei mea, ko te kaituhituhi hoki ia i ēnei mea; e mōhio ana anō mātou e tika ana tāna whakaatu.
25 Nā, tērā atu anō tōna tini o ngā mea i mea ai a Īhu me i tuhia katoatia, e mea ana ahau, e kore pea te ao nei e whai takotoranga mō ngā pukapuka e tuhia.
1 DESPUÉS se manifestó Jesús otra vez á sus discípulos en la mar de Tiberias; y manifestóse de esta manera.
2 Estaban juntos Simón Pedro, y Tomás, llamado al Dídimo, y 21.2 cp. 1.45.Natanael, el que era de 21.2 cp. 2.1.Caná de Galilea, y 21.2 Mt. 4.21. Lc. 5.10.los hijos de Zebedeo, y otros dos de sus discípulos.
3 Díceles Simón: A pescar voy. Dícenle: Vamos nosotros también contigo. Fueron, y subieron en una barca; y aquella noche no cogieron nada.
4 Y venida la mañana, Jesús se puso á la ribera: mas los discípulos 21.4 cp. 20.14.no entendieron que era Jesús.
5 Y díjoles: Mozos, ¿tenéis algo de comer? Respondiéronle: No.
6 Y él les dice: 21.6 Lc. 5.4,6,7.Echad la red á la mano derecha del barco, y hallaréis. Entonces la echaron, y no la podían en ninguna manera sacar, por la multitud de los peces.
7 Entonces 21.7 ver. 20. cp. 13.23.aquel discípulo, al cual amaba Jesús, dijo á Pedro: El Señor es. Y Simón Pedro, como oyó que era el Señor, ciñóse la ropa, porque estaba desnudo, y echóse á la mar.
8 Y los otros discípulos vinieron con el barco (porque no estaban lejos de tierra sino como doscientos codos), trayendo la red de peces.
9 Y como descendieron á tierra, vieron ascuas puestas, y un pez encima de ellas, y pan.
10 Díceles Jesús; Traed de los peces que cogisteis ahora.
11 Subió Simón Pedro, y trajo la red á tierra, llena de grandes peces, ciento cincuenta y tres: y siendo tantos, la red no se rompió.
12 Díceles Jesús: Venid, comed. Y ninguno de los discípulos osaba preguntarle: ¿Tú, quién eres? sabiendo que era el Señor.
13 Viene pues Jesús, y 21.13 Lc. 24.30,43.toma el pan, y les da; y asimismo del pez.
14 Esta era ya 21.14 cp. 20.19,26.la tercera vez que Jesús se manifestó á sus discípulos, habiendo resucitado de los muertos.
15 Y cuando hubieron comido, Jesús dijo á Simón Pedro: Simón, hijo de Jonás, ¿me amas 21.15 Mt. 26.33. Mr. 14.29.más que estos? Dícele; Sí Señor: tú sabes que te amo. Dícele: Apacienta mis corderos.
16 Vuélvele á decir la segunda vez: Simón, hijo de Jonás, ¿me amas? Respóndele: Sí, Señor: tú sabes que te amo. 21.16 1 P. 5.2.Dícele: Apacienta mis ovejas.
17 Dícele la tercera vez: Simón, hijo de Jonás, ¿me amas? Entristecióse Pedro de que le dijese 21.17 cp. 13.38.la tercera vez: ¿Me amas? y dícele: Señor, tú sabes todas las cosas; tú sabes que te amo. Dícele Jesús: Apacienta mis ovejas.
18 De cierto, de cierto te digo: Cuando eras más mozo, te ceñías, é ibas donde querías; mas cuando ya fueres viejo, extenderás tus manos, y te ceñirá otro, y te llevará á donde no quieras.
19 Y esto dijo, dando á entender 21.19 2 P. 1.14.con qué muerte había de glorificar á Dios. Y dicho esto, dícele: 21.19 cp. 13.36.Sígueme.
20 Volviéndose Pedro, ve á aquel discípulo 21.20 cp. 13.23,25.al cual amaba Jesús, que seguía, el que también se había recostado á su pecho en la cena, y le había dicho: Señor, ¿quién es el que te ha de entregar?
21 Así que Pedro vió á éste, dice á Jesús: Señor, ¿y éste, qué?
22 Dícele Jesús: Si quiero que él quede 21.22 Mt. 16.28. Ap. 3.11 y 22.7,12,20.hasta que yo venga, ¿qué á tí? Sígueme tú.
23 Salió entonces este dicho entre 21.23 Hch. 9.30 y 10.23.los hermanos, que aquel discípulo no había de morir. Mas Jesús no le dijo, No morirá; sino: Si quiero que él quede hasta que yo venga ¿qué á ti?
24 Este es aquel discípulo que da testimonio de estas cosas, y escribió estas cosas: y 21.24 1 Jn. 3.2,14 y 5.15,18-20.sabemos que su testimonio es verdadero.
25 Y hay también 21.25 cp. 20.30.otras muchas cosas que hizo Jesús, que si se escribiesen cada una por sí, ni aun en el mundo pienso que cabrían los libros que se habrían de escribir. Amén.