1 Muștele moarte strică și acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot așa, puțină nebunie biruiește înțelepciunea și slava. 2 Inima înțeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului, la stânga lui. 3 Și pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipsește mintea șiProv. 13:16;18:2. spune tuturor că este un nebun! 4 Când izbucnește împotriva ta mânia celui ce stăpânește, nu-țiCap. 8:3. părăsi locul, căci1 Sam. 25:24.Prov. 25:15. sângele rece te păzește de mari păcate. 5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greșeală care vine de la cel ce cârmuiește: 6 nebuniaEst. 3:1. este pusă în dregătorii înalte, iar bogații stau în locuri de jos. 7 Am văzut robi călăriProv. 19:10;30:22. și voievozi mergând pe jos, ca niște robi. 8 CinePs. 7:15.Prov. 26:27. sapă groapa altuia cade el în ea și cine surpă un zid va fi mușcat de un șarpe. 9 Cine sfărâmă pietre este rănit de ele și cine despică lemne este în primejdie. 10 Când se tocește fierul și rămâne neascuțit, trebuie să-ți îndoiești puterile; de aceea la izbândă ajungi prin înțelepciune. 11 Când mușcă șarpele fiindcă n-aPs. 58:4,5.Ier. 8:17. fost vrăjit, vrăjitorul n-are niciun câștig din meșteșugul lui. 12 CuvinteleProv. 10:32;12:13. unui înțelept sunt plăcute, darProv. 10:14;18:7. buzele nebunului îi aduc pieirea. 13 Cel dintâi cuvânt care-i iese din gură este nebunie, și cel din urmă este o nebunie și mai rea. 14 NebunulProv. 15:2. spune o mulțime de vorbe, măcar că omul nu știe ce se va întâmpla. Și cine-i va spune ceCap. 3:22;6:12;8:7. va fi după el? 15 Truda nebunului obosește pe cel ce nu cunoaște drumul spre cetate. 16 VaiIs. 3:4,5,12;5:11. de tine, țară al cărei împărat este un copil și ai cărei voievozi benchetuiesc de dimineață! 17 Ferice de tine, țară al cărei împărat este de neam mare și ai cărei voievoziProv. 31:4. mănâncă la vremea potrivită, ca să-și întărească puterile, nu ca să se dedea la beție! 18 Când mâinile sunt leneșe, se lasă grinda, și când se lenevesc mâinile, plouă în casă. 19 Ospețele se fac pentru petrecere, vinulPs. 104:15. înveselește viața, iar argintul le dă pe toate. 20 Nu blestema pe împărat nici chiar în gând și nuExod 22:28.Fapte 23:5. blestema pe cel bogat în odaia în care te culci, căci s-ar putea întâmpla ca pasărea cerului să-ți ducă vorba și un sol înaripat să-ți dea pe față vorbele.
1 几只死苍蝇能使做香料者的膏油发霉变臭,一点点愚昧比智慧和荣誉的影响更大。2 智慧人的心向右,愚昧人的心偏左。3 愚昧人连走路的时候,也显出无知;他对每一个人表现出他是个愚昧人"他对每一个人表现出他是个愚昧人"或译:"他称每一个人都是愚昧的"。4 如果掌权者向你发怒,你不要离开原位,因为柔顺能免大过。
5 在日光之下我看见一件憾事,好象是出于官长无意的错误,6 就是愚昧人得居众多高位,富有的人却处卑位。7 我见过奴仆骑马,贵族却像奴仆一样在地上步行。
8 挖陷阱的,自己掉进去;拆墙垣的,有蛇来咬他。9 采石的,被石打伤;劈柴的,被柴损害。10 斧头若钝了,还不把斧刃磨快,就必多费力气;智慧的好处在于助人成功。11 未行法术先被蛇咬,那么,法术对行法术的人就毫无用处。
12 智慧人的口,说出恩言;愚昧人的嘴,却吞灭自己。13 愚昧人的话开头是愚昧,结尾是邪恶狂妄。14 愚昧人多言多语。人不知道将来会有甚么事,谁能告诉他死后会发生甚么事呢?15 愚昧人的劳碌徒使自己困乏,他连怎样进城也不知道。
16 邦国啊,如果你的王是个孩童,而你的大臣又一早吃喝宴乐,你就有祸了。17 邦国啊,如果你的王是贵冑之子,而你的大臣又按时吃喝,为要得力,不为醉酒,你就有福了。18 房顶塌下是因为懒惰,房屋滴漏是因为懒得动手。19 设宴是为欢笑,酒能使人生快活,金钱能解决万事。20 不要在意念中咒骂君王,也不要在卧房中咒骂财主,因为空中的飞鸟会传声,有翅膀的会述说这事。