1 Sendo, pois, o rei Davi já velho, e entrado em dias, cobriam-no de roupas, porém não se aquecia. 2 Então disseram-lhe os seus servos: Busquem para o rei meu senhor uma moça virgem, que esteja perante o rei, e tenha cuidado dele; e durma no seu seio, para que o rei meu senhor se aqueça.

3 E buscaram por todos os termos de Israel uma moça formosa, e acharam a Abisague, sunamita; e a trouxeram ao rei. 4 E era a moça sobremaneira formosa; e tinha cuidado do rei, e o servia; porém o rei não a conheceu.

5 Então Adonias, filho de Hagite, se levantou, dizendo: Eu reinarei. E preparou carros, e cavaleiros, e cinquenta homens, que corressem adiante dele.

6 E nunca seu pai o tinha contrariado, dizendo: Por que fizeste assim? E era ele também muito formoso de parecer; e Hagite o tivera depois de Absalão. 7 E tinha entendimento com Joabe, filho de Zeruia, e com Abiatar o sacerdote; os quais o ajudavam, seguindo a Adonias. 8 Porém Zadoque, o sacerdote, e Benaia, filho de Joiada, e Natã, o profeta, e Simei, e Rei, e os poderosos que Davi tinha, não estavam com Adonias.

9 E matou Adonias ovelhas, e vacas, e animais cevados, junto à pedra de Zoelete, que está perto da fonte de Rogel; e convidou a todos os seus irmãos, os filhos do rei, e a todos os homens de Judá, servos do rei. 10 Porém a Natã, o profeta, e a Benaia, e aos poderosos, e a Salomão, seu irmão, não convidou.

11 Então falou Natã a Bate-Seba, mãe de Salomão, dizendo: Não ouviste que Adonias, filho de Hagite, reina? E que nosso senhor Davi não o sabe?

12 Vem, pois, agora, e deixa-me dar-te um conselho, para que salves a tua vida, e a de Salomão teu filho. 13 Vai, e chega ao rei Davi, e dize-lhe: Não juraste tu, rei senhor meu, à tua serva, dizendo: Certamente teu filho Salomão reinará depois de mim, e ele se assentará no meu trono? Por que, pois, reina Adonias? 14 Eis que, estando tu ainda aí falando com o rei, eu também entrarei depois de ti, e confirmarei as tuas palavras.

15 E foi Bate-Seba ao rei na sua câmara; e o rei era muito velho; e Abisague, a sunamita, servia ao rei. 16 E Bate-Seba inclinou a cabeça, e se prostrou perante o rei; e disse o rei: Que tens?

17 E ela lhe disse: Senhor meu, tu juraste à tua serva pelo Senhor teu Deus, dizendo: Salomão, teu filho, reinará depois de mim, e ele se assentará no meu trono.

18 E agora eis que Adonias reina; e tu, ó rei meu senhor, não o sabes. 19 E matou vacas, e animais cevados, e ovelhas em abundância, e convidou a todos os filhos do rei, e a Abiatar, o sacerdote, e a Joabe, capitão do exército, mas a teu servo Salomão não convidou. 20 Porém, ó rei meu senhor, os olhos de todo o Israel estão sobre ti, para que lhe declares quem se assentará sobre o trono do rei meu senhor, depois dele. 21 De outro modo sucederá que, quando o rei meu senhor dormir com seus pais, eu e Salomão meu filho seremos os culpados.

22 E, estando ela ainda falando com o rei, eis que entra o profeta Natã. 23 E o fizeram saber ao rei, dizendo: Eis aí está o profeta Natã. E entrou à presença do rei, e prostrou-se diante do rei com o rosto em terra.

24 E disse Natã: Ó rei meu senhor, disseste tu: Adonias reinará depois de mim, e ele se assentará sobre o meu trono?

25 Porque hoje desceu, e matou vacas, e animais cevados, e ovelhas em abundância, e convidou a todos os filhos do rei e aos capitães do exército, e a Abiatar, o sacerdote, e eis que estão comendo e bebendo perante ele; e dizem: Viva o rei Adonias. 26 Porém a mim, sendo eu teu servo, e a Zadoque, o sacerdote, e a Benaia, filho de Joiada, e a Salomão, teu servo, não convidou. 27 Foi feito isto da parte do rei meu senhor? E não fizeste saber a teu servo quem se assentaria no trono do rei meu senhor depois dele?

28 E respondeu o rei Davi, e disse: Chamai-me a Bate-Seba. E ela entrou à presença do rei; e ficou em pé diante do rei.

29 Então jurou o rei e disse: Vive o Senhor, o qual remiu a minha alma de toda a angústia,

30 Que, como te jurei pelo Senhor Deus de Israel, dizendo: Certamente teu filho Salomão reinará depois de mim, e ele se assentará no meu trono, em meu lugar, assim o farei no dia de hoje.

31 Então Bate-Seba se inclinou com o rosto em terra e se prostrou diante do rei, e disse: Viva o rei Davi meu senhor para sempre.

32 E disse o rei Davi: Chamai-me a Zadoque, o sacerdote, e a Natã, o profeta, e a Benaia, filho de Joiada. E eles entraram à presença do rei.

33 E o rei lhes disse: Tomai convosco os servos de vosso senhor, e fazei subir a meu filho Salomão na mula que é minha; e levai-o a Giom.

34 E Zadoque, o sacerdote, com Natã, o profeta, ali o ungirão rei sobre Israel; então tocareis a trombeta, e direis: Viva o rei Salomão! 35 Então subireis após ele, e virá e se assentará no meu trono, e ele reinará em meu lugar; porque tenho ordenado que ele seja guia sobre Israel e sobre Judá.

36 Então Benaia, filho de Joiada, respondeu ao rei, e disse: Amém; assim o diga o Senhor Deus do rei meu senhor.

37 Como o Senhor foi com o rei meu senhor, assim o seja com Salomão, e faça que o seu trono seja maior do que o trono do rei Davi meu senhor.

38 Então desceu Zadoque, o sacerdote, e Natã, o profeta, e Benaia, filho de Joiada, e os quereteus, e os peleteus, e fizeram montar a Salomão na mula do rei Davi, e o levaram a Giom. 39 E Zadoque, o sacerdote, tomou o chifre de azeite do tabernáculo, e ungiu a Salomão; e tocaram a trombeta, e todo o povo disse: Viva o rei Salomão!

40 E todo o povo subiu após ele, e o povo tocava gaitas, e alegrava-se com grande alegria; de maneira que com o seu clamor a terra retiniu.

41 E o ouviu Adonias, e todos os convidados que estavam com ele, que tinham acabado de comer; também Joabe ouviu o sonido das trombetas, e disse: Por que há tal ruído de cidade alvoroçada?

42 Estando ele ainda falando, eis que vem Jônatas, filho de Abiatar, o sacerdote, e disse Adonias: Entra, porque és homem valente, e trarás boas novas.

43 E respondeu Jônatas, e disse a Adonias: Certamente nosso senhor, rei Davi, constituiu rei a Salomão;

44 E o rei enviou com ele a Zadoque, o sacerdote, e a Natã, o profeta, e a Benaia, filho de Joiada, e aos quereteus e aos peleteus; e o fizeram montar na mula do rei. 45 E Zadoque, o sacerdote, e Natã, o profeta, o ungiram rei em Giom, e dali subiram alegres, e a cidade está alvoroçada; este é o clamor que ouviste. 46 E também Salomão está assentado no trono do reino. 47 E também os servos do rei vieram abençoar a nosso senhor, o rei Davi, dizendo: Faça teu Deus que o nome de Salomão seja melhor do que o teu nome; e faça que o seu trono seja maior do que o teu trono. E o rei se inclinou no leito. 48 E também disse o rei assim: Bendito o Senhor Deus de Israel, que hoje tem dado quem se assente no meu trono, e que os meus olhos o vissem.

49 Então estremeceram e se levantaram todos os convidados que estavam com Adonias; e cada um se foi ao seu caminho.

50 Porém Adonias temeu a Salomão; e levantou-se, e foi, e apegou-se às pontas do altar. 51 E fez-se saber a Salomão, dizendo: Eis que Adonias teme ao rei Salomão; porque eis que apegou-se às pontas do altar, dizendo: Jure-me hoje o rei Salomão que não matará o seu servo à espada.

52 E disse Salomão: Se for homem de bem, nem um de seus cabelos cairá em terra; se, porém, se achar nele maldade, morrerá.

53 E mandou o rei Salomão, e o fizeram descer do altar; e veio, e prostrou-se perante o rei Salomão, e Salomão lhe disse: Vai para tua casa.

CAPITOLELE 1—11

1 Împăratul David era bătrân, înaintat în vârstă; îl acopereau cu haine și nu se putea încălzi. 2 Slujitorii lui i-au zis: „Să se caute pentru domnul împăratul o fată fecioară; ea să stea înaintea împăratului, să-l îngrijească și să se culce la sânul tău, și domnul meu împăratul se va încălzi." 3 Au căutat în tot ținutul lui Israel o fată tânără și frumoasă și au găsit pe Abișag, Sunamita*Ios. 19:18., pe care au adus-o la împărat. 4 Această fată era foarte frumoasă. Ea a îngrijit pe împărat și i-a slujit, dar împăratul nu s-a împreunat cu ea.

5 Adonia*2 Sam. 3:4., fiul Haghitei, s-a sumețit până acolo încât a zis: „Eu voi fi împărat!" Și și-a pregătit*2 Sam. 15:1. care și călăreți și cincizeci de oameni care alergau înaintea lui. 6 Tatăl său nu-l mustrase niciodată în viața lui zicând: „Pentru ce faci așa?" Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip și se născuse după*2 Sam. 3:3,4.1 Cron. 3:2. Absalom. 7 El a vorbit cu Ioab, fiul Țeruiei, și cu preotul*2 Sam. 20:25. Abiatar, și aceștia au trecut de*Cap. 2:22,28. partea lui. 8 Dar preotul Țadoc, Benaia, fiul lui Iehoiada, prorocul Natan, Șimei*Cap. 4:18., Rei și vitejii*2 Sam. 23:8. lui David n-au fost cu Adonia. 9 Adonia a tăiat oi, boi și viței grași lângă piatra lui Zohelet, care este lângă En-Roguel, și a poftit pe toți frații lui, fiii împăratului, și pe toți bărbații lui Iuda din slujba împăratului. 10 Dar n-a poftit pe prorocul Natan, nici pe Benaia, nici pe viteji, nici pe fratele său Solomon.

11 Atunci, Natan a zis Bat-Șebei, mama lui Solomon: „N-ai auzit că Adonia, fiul Haghitei*2 Sam. 3:4., s-a făcut împărat fără să știe domnul nostru David? 12 Vino dar acum și-ți voi da un sfat, ca să-ți scapi viața ta și viața fiului tău Solomon. 13 Du-te, intră la împăratul David și spune-i: ‘Împărate, domnul meu, n-ai jurat tu roabei tale zicând: «Fiul tău Solomon*1 Cron. 22:9. va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie»? Pentru ce dar împărățește Adonia?’ 14 Și, în timp ce tu vei vorbi cu împăratul, eu însumi voi intra după tine și-ți voi întări cuvintele." 15 Bat-Șeba s-a dus în odaia împăratului. El era foarte bătrân; și Abișag, Sunamita, îi slujea. 16 Bat-Șeba s-a plecat și s-a închinat înaintea împăratului. Și împăratul a zis: „Ce vrei?" 17 Ea i-a răspuns: „Domnul meu, tu ai jurat*Vers. 13,30. roabei tale pe Domnul Dumnezeul tău, zicând: ‘Solomon, fiul tău, va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie.’ 18 Și acum, iată că Adonia împărățește! Și tu nu știi, împărate, domnul meu! 19 El a*Vers. 7,8,9,25. înjunghiat boi, viței grași și oi în mare număr și a poftit pe toți fiii împăratului, pe preotul Abiatar și pe Ioab, căpetenia oștirii, dar pe robul tău Solomon nu l-a poftit. 20 Împărate, domnul meu, tot Israelul are ochii îndreptați spre tine, ca să-i faci cunoscut cine va ședea pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el. 21 Și, când împăratul, domnul meu, va fi culcat*Deut. 31:16. Cap. 2:10. împreună cu părinții săi, se va întâmpla că eu și fiul meu Solomon vom fi priviți ca niște vinovați." 22 Pe când încă vorbea ea cu împăratul, iată că a sosit prorocul Natan. 23 Au dat de știre împăratului și au zis: „Iată că a venit prorocul Natan!" El a intrat înaintea împăratului și s-a închinat înaintea împăratului cu fața până la pământ. 24 Și Natan a zis: „Împărate, domnul meu, oare tu ai zis: ‘Adonia va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie’? 25 Căci el s-a*Vers. 19.1 Sam. 10:24. coborât astăzi, a tăiat boi, viței grași și oi în mare număr și a poftit pe toți fiii împăratului, pe căpeteniile oștirii și pe preotul Abiatar. Și ei mănâncă și beau înaintea lui și zic: ‘Trăiască împăratul Adonia!’ 26 Dar nu m-a poftit nici pe mine, care sunt robul tău, nici pe preotul Țadoc, nici pe Benaia, fiul lui Iehoiada, nici pe robul tău Solomon. 27 Oare din porunca domnului meu, împăratul, are loc lucrul acesta și fără să fi făcut cunoscut robului tău cine are să se suie pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el?" 28 Împăratul David a răspuns: „Chemați-mi pe Bat-Șeba." Ea a intrat și s-a înfățișat înaintea împăratului. 29 Și împăratul a jurat și a zis: „Viu*2 Sam. 4:9. este Domnul, care m-a izbăvit din toate necazurile, 30 că, așa*Vers. 17. cum am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, zicând: ‘Fiul tău Solomon va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie în locul meu’, așa voi face azi." 31 Bat-Șeba s-a plecat cu fața la pământ și s-a închinat înaintea împăratului. Și a zis: „Trăiască*Neem. 2:3.Dan. 2:4. pe vecie domnul meu, împăratul David!"

32 Împăratul David a zis: „Chemați-mi pe preotul Țadoc, pe prorocul Natan și pe Benaia, fiul lui Iehoiada." Ei au intrat și s-au înfățișat înaintea împăratului. 33 Și împăratul le-a zis: „Luați*2 Sam. 20:6. cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneți pe fiul meu Solomon călare pe catârul meu și coborâți-l la*2 Cron. 32:30. Ghihon. 34 Acolo, preotul Țadoc și prorocul Natan să-l*1 Sam. 10:1;16:3,12.2 Sam. 2:4;5:3. Cap. 19:16.2 Împ. 9:3;11:12. ungă împărat peste Israel. Să sunați*2 Sam. 15:10.2 Împ. 9:13;11:14. din trâmbiță și să ziceți: ‘Trăiască împăratul Solomon!’ 35 Să vă suiți apoi după el, ca să vină să se așeze pe scaunul meu de domnie și să împărățească în locul meu. Căci porunca mea este ca el să fie căpetenia lui Israel și Iuda." 36 Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului: „Amin! Așa să vrea Domnul Dumnezeul domnului meu, împăratul. 37 Domnul să fie cu Solomon cum*Ios. 1:5,17.1 Sam. 20:13. a fost cu domnul meu, împăratul, ca să-și înalțe*Vers. 47. scaunul de domnie mai presus de scaunul de domnie al domnului meu, împăratul David!" 38 Atunci, preotul Țadoc s-a coborât împreună cu prorocul Natan, cu Benaia*2 Sam. 8:18;23:20-23., fiul lui Iehoiada, cu cheretiții și peletiții; au pus pe Solomon călare pe catârul împăratului David și l-au dus la Ghihon. 39 Preotul Țadoc a luat cornul cu untdelemn*Exod 30:23,25,32.Ps. 89:20. din cort și a uns*1 Cron. 29:22. pe Solomon. Au sunat din trâmbiță, și tot*1 Sam. 10:24. poporul a zis: „Trăiască împăratul Solomon!" 40 Tot poporul s-a suit după el și poporul cânta din fluier și se desfăta cu mare bucurie; se clătina pământul de strigătele lor.

41 Zvonul acesta a ajuns până la Adonia și la toți cei poftiți care erau cu el tocmai în clipa când sfârșeau de mâncat. Ioab, auzind sunetul trâmbiței, a zis: „Ce este cu vuietul acesta de care răsună cetatea?" 42 Pe când vorbea el încă, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Și Adonia a zis: „Apropie-te, că ești un om*2 Sam. 18:27. viteaz și aduci vești bune." 43 „Da", a răspuns Ionatan lui Adonia, „domnul nostru împăratul David a făcut împărat pe Solomon. 44 A trimis cu el pe preotul Țadoc, pe prorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiți și peletiți și l-au pus călare pe catârul împăratului. 45 Preotul Țadoc și prorocul Natan l-au uns împărat la Ghihon. De acolo s-au suit veselindu-se și cetatea a fost pusă în mișcare: acesta este vuietul pe care l-ați auzit. 46 Solomon s-a și așezat*1 Cron. 29:23. pe scaunul de domnie al împăratului. 47 Și slujitorii împăratului au venit să binecuvânteze pe domnul nostru împăratul David, zicând: ‘Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai*Vers. 37. vestit decât numele tău și el să-și înalțe scaunul de domnie mai presus de scaunul tău de domnie!’ Și împăratul s-a închinat*Gen. 47:31. pe patul său. 48 Iată ce a zis și împăratul: ‘Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care mi-a dat*Cap. 3:6.Ps. 132:11,12. astăzi un urmaș pe scaunul meu de domnie și mi-a îngăduit să-l văd!’" 49 Toți cei poftiți de Adonia s-au umplut de spaimă; s-au sculat și au plecat care încotro. 50 Adonia s-a temut de Solomon; s-a sculat și el, a plecat și s-a apucat*Cap. 2:28. de coarnele altarului. 51 Au venit și au spus lui Solomon: „Iată că Adonia se teme de împăratul Solomon și s-a apucat de coarnele altarului zicând: ‘Să-mi jure împăratul Solomon azi că nu va omorî pe robul său cu sabia!’" 52 Solomon a zis: „Dacă va fi om cinstit, un*1 Sam. 14:45.2 Sam. 14:11.Fapte 27:34. păr din cap nu-i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi răutate în el, va muri." 53 Și împăratul Solomon a trimis niște oameni care l-au coborât de pe altar. El a venit și s-a închinat înaintea împăratului Solomon, și Solomon i-a zis: „Du-te acasă!"