1 And Jehovah spake unto Moses, saying, 2 If any one sin, and commit a trespass against Jehovah, and deal falsely with his neighbor in a matter of deposit, or of bargain, or of robbery, or have oppressed his neighbor, 3 or have found that which was lost, and deal falsely therein, and swear to a lie; in any of all these things that a man doeth, sinning therein; 4 then it shall be, if he hath sinned, and is guilty, that he shall restore that which he took by robbery, or the thing which he hath gotten by oppression, or the deposit which was committed to him, or the lost thing which he found, 5 or any thing about which he hath sworn falsely; he shall even restore it in full, and shall add the fifth part more thereto: unto him to whom it appertaineth shall he give it, in the day of his being found guilty. 6 And he shall bring his trespass-offering unto Jehovah, a ram without blemish out of the flock, according to thy estimation, for a trespass-offering, unto the priest: 7 and the priest shall make atonement for him before Jehovah; and he shall be forgiven concerning whatsoever he doeth so as to be guilty thereby.

8 And Jehovah spake unto Moses, saying, 9 Command Aaron and his sons, saying, This is the law of the burnt-offering: the burnt-offering shall be on the hearth upon the altar all night unto the morning; and the fire of the altar shall be kept burning thereon. 10 And the priest shall put on his linen garment, and his linen breeches shall he put upon his flesh; and he shall take up the ashes whereto the fire hath consumed the burnt-offering on the altar, and he shall put them beside the altar. 11 And he shall put off his garments, and put on other garments, and carry forth the ashes without the camp unto a clean place. 12 And the fire upon the altar shall be kept burning thereon, it shall not go out; and the priest shall burn wood on it every morning: and he shall lay the burnt-offering in order upon it, and shall burn thereon the fat of the peace-offerings. 13 Fire shall be kept burning upon the altar continually; it shall not go out.

14 And this is the law of the meal-offering: the sons of Aaron shall offer it before Jehovah, before the altar. 15 And he shall take up therefrom his handful, of the fine flour of the meal-offering, and of the oil thereof, and all the frankincense which is upon the meal-offering, and shall burn it upon the altar for a sweet savor, as the memorial thereof, unto Jehovah. 16 And that which is left thereof shall Aaron and his sons eat: it shall be eaten without leaven in a holy place; in the court of the tent of meeting they shall eat it. 17 It shall not be baken with leaven. I have given it as their portion of my offerings made by fire; it is most holy, as the sin-offering, and as the trespass-offering. 18 Every male among the children of Aaron shall eat of it, as his portion for ever throughout your generations, from the offerings of Jehovah made by fire: whosoever toucheth them shall be holy.

19 And Jehovah spake unto Moses, saying, 20 This is the oblation of Aaron and of his sons, which they shall offer unto Jehovah in the day when he is anointed: the tenth part of an ephah of fine flour for a meal-offering perpetually, half of it in the morning, and half thereof in the evening. 21 On a baking-pan it shall be made with oil; when it is soaked, thou shalt bring it in: in baken pieces shalt thou offer the meal-offering for a sweet savor unto Jehovah. 22 And the anointed priest that shall be in his stead from among his sons shall offer it: by a statute for ever it shall be wholly burnt unto Jehovah. 23 And every meal-offering of the priest shall be wholly burnt: it shall not be eaten.

24 And Jehovah spake unto Moses, saying, 25 Speak unto Aaron and to his sons, saying, This is the law of the sin-offering: in the place where the burnt-offering is killed shall the sin-offering be killed before Jehovah: it is most holy. 26 The priest that offereth it for sin shall eat it: in a holy place shall it be eaten, in the court of the tent of meeting. 27 Whatsoever shall touch the flesh thereof shall be holy; and when there is sprinkled of the blood thereof upon any garment, thou shalt wash that whereon it was sprinkled in a holy place. 28 But the earthen vessel wherein it is boiled shall be broken; and if it be boiled in a brazen vessel, it shall be scoured, and rinsed in water. 29 Every male among the priests shall eat thereof: it is most holy. 30 And no sin-offering, whereof any of the blood is brought into the tent of meeting to make atonement in the holy place, shall be eaten: it shall be burnt with fire.

1 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2 „Când va păcătui cineva și va*Num. 5:6. săvârși o nelegiuire față de Domnul, tăgăduind*Cap. 19:11.Fapte 5:4.Col. 3:9. aproapelui său un lucru încredințat lui sau dat*Exod 22:7,10. în păstrarea lui sau luat cu sila, sau va înșela*Prov. 24:28;26:19. pe aproapele lui, 3 tăgăduind că a găsit*Deut. 22:1-3. un lucru pierdut sau făcând*Exod 22:11. Cap. 19:12.Ier. 7:9.Zah. 5:4. un jurământ strâmb cu privire la un lucru oarecare pe care-l face omul și păcătuiește, 4 când va păcătui astfel și se va face vinovat, să dea înapoi lucrul luat cu sila sau luat prin înșelăciune, sau încredințat lui, sau lucrul pierdut pe care l-a găsit, 5 sau lucrul pentru care a făcut un jurământ strâmb – oricare ar fi – să-l dea înapoi*Cap. 5:16.Num. 5:7.2 Sam. 12:6.Luca 19:8. întreg, să mai adauge a cincea parte din prețul lui și să-l dea în mâna stăpânului lui, chiar în ziua când își va aduce jertfa lui pentru vină. 6 Iar ca jertfă pentru vină, să aducă Domnului pentru păcatul lui un berbec*Cap. 5:15. fără cusur, luat din turmă, după prețuirea ta, și să-l dea preotului. 7 Și preotul*Cap. 4:26. va face pentru el ispășirea înaintea Domnului, și i se va ierta, oricare ar fi greșeala de care se va fi făcut vinovat."

8 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 9 „Dă următoarea poruncă lui Aaron și fiilor săi și zi:

‘Iată legea arderii-de-tot. Arderea-de-tot să rămână pe vatra altarului toată noaptea, până dimineața, și în felul acesta focul să ardă pe altar. 10 Preotul*Exod 28:39-41,43. Cap. 16:4.Ezec. 44:17,18. să se îmbrace cu tunica de in, să-și acopere goliciunea cu izmenele, să ia cenușa făcută de focul care va mistui arderea-de-tot de pe altar și s-o verse lângă*Cap. 1:16. altar. 11 Apoi să se dezbrace*Ezec. 44:19. de veșmintele lui și să se îmbrace cu altele, ca să scoată cenușa afară din tabără, într-un loc*Cap. 4:12. curat. 12 Focul să ardă pe altar și să nu se stingă deloc: în fiecare dimineață, preotul să aprindă lemne pe altar, să așeze arderea-de-tot pe ele și să ardă deasupra grăsimea*Cap. 3:3,9,14. jertfelor de mulțumire. 13 Focul să ardă necurmat pe altar și să nu se stingă deloc.

14 Iată legea*Cap. 2:1.Num. 15:4. darului adus ca jertfă de mâncare. Fiii lui Aaron s-o aducă înaintea Domnului, înaintea altarului. 15 Preotul să ia un pumn din floarea făinii și din untdelemn, cu toată tămâia adăugată la darul de mâncare, și s-o ardă pe altar ca aducere aminte*Cap. 2:2,9. de un miros plăcut Domnului. 16 Aaron și fiii lui să mănânce ce va mai rămâne*Cap. 2:3.Ezec. 44:29. din darul de mâncare; s-o mănânce fără aluat*Vers. 26. Cap. 10:12,13.Num. 18:10., într-un loc sfânt, în curtea cortului întâlnirii. 17 Să*Cap. 2:11. n-o coacă cu aluat. Aceasta este partea pe care le-am*Num. 18:9,10. dat-o Eu din darurile Mele de mâncare mistuite de foc. Ea este un lucru preasfânt*Exod 29:37. Vers. 25. Cap. 2:3;7:1., ca și jertfa de ispășire și ca și jertfa pentru vină. 18 Toată*Vers. 29.Num. 18:10. partea bărbătească dintre copiii lui Aaron să mănânce din ea. Aceasta este o lege*Cap. 3:17. veșnică pentru urmașii voștri, cu privire la darurile de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului: oricine*Exod 29:37. Cap. 22:3-7. se va atinge de ele va fi sfințit.’"

19 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 20 „Iată*Exod 29:2. darul pe care îl vor face Domnului Aaron și fiii lui în ziua când vor primi ungerea: a zecea parte dintr-o efă*Exod 16:36. de floarea făinii, ca dar de mâncare veșnic, jumătate dimineața și jumătate seara, 21 să fie pregătită în tigaie cu untdelemn și s-o aduci prăjită; s-o aduci coaptă și tăiată în bucăți, ca un dar de mâncare de un miros plăcut Domnului. 22 Preotul dintre fiii lui Aaron*Cap. 4:3. care va fi uns în locul lui să aducă darul acesta ca jertfă de mâncare. Aceasta este o lege veșnică înaintea Domnului: să fie arsă*Exod 29:25. întreagă. 23 Orice dar de mâncare al unui preot să fie ars în întregime: să nu se mănânce."

24 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 25 „Vorbește lui Aaron și fiilor lui și zi-le:

‘Iată*Cap. 4:2. legea jertfei de ispășire. Vita pentru jertfa de ispășire să fie înjunghiată înaintea Domnului în locul*Cap. 1:3,5,11;4:24,29,33. unde se înjunghie arderea-de-tot: ea este un lucru preasfânt*Vers. 17. Cap. 21:22.. 26 Preotul*Cap. 10:17,18.Num. 18:9,10.Ezec. 44:28,29. care va aduce jertfa de ispășire, acela s-o mănânce, și anume să fie mâncată într-un*Vers. 16. loc sfânt, în curtea cortului întâlnirii. 27 Oricine*Exod 29:32;30:29. se va atinge de carnea ei va fi sfințit. Dacă va sări sânge din ea pe vreun veșmânt, locul stropit cu sânge să fie spălat într-un loc sfânt. 28 Vasul de pământ în care se va fierbe să se*Cap. 11:33;15:12. spargă; dacă s-a fiert într-un vas de aramă, vasul să fie frecat și spălat cu apă. 29 Toată partea*Vers. 18.Num. 18:10. bărbătească dintre preoți să mănânce din ea: ea este un lucru*Vers. 25. preasfânt. 30 Dar să nu se mănânce nicio jertfă*Cap. 4:7,11,12,18,21;10:18;16:27.Evr. 13:11. de ispășire din al cărei sânge se va aduce în cortul întâlnirii pentru facerea ispășirii în Sfântul Locaș, ci aceea să fie arsă în foc.