2 Mojžíšova 16

1 Když se pak hnuli z Elim, přišlo všecko množství synů Izraelských na poušť Sin, kteráž jest mezi Elim a Sinai, v patnáctý den druhého měsíce po vyjití z země Egyptské. 2 I reptalo všecko shromáždění synů Izraelských proti Mojžíšovi a proti Aronovi na poušti. 3 A mluvili jim synové Izraelští: Ó bychom byli zemřeli od ruky Hospodinovy v zemi Egyptské, když jsme sedávali nad hrnci masa, když jsme se najídali chleba do sytosti! A teď vyvedli jste nás na tuto poušť, abyste zmořili všecko shromáždění toto hladem. 4 I řekl Hospodin Mojžíšovi: Aj, já dám vám chleba s nebe jako déšť, a vycházeti bude lid a sbírati, což by postačilo na každý den, abych ho zkusil, bude-li choditi v zákoně mém, či nebude. 5 V den pak šestý přistrojí sobě to, co přinesou; a bude toho dvakrát více, než toho, což sbírati mají na každý den. 6 Tedy mluvil Mojžíš a Aron všechněm synům Izraelským: U večer poznáte, že Hospodin vyvedl vás z země Egyptské. 7 A ráno uzříte slávu Hospodinovu; neboť jest slyšel reptání vaše proti Hospodinu. My zajisté co jsme, že repcete proti nám? 8 Mluvil dále Mojžíš: Z toho, pravím, poznáte, když vám dá Hospodin u večer masa, abyste se najedli, a chleba ráno do sytosti, poněvadž slyšel Hospodin reptání vaše, jimiž jste na něj reptali. Nebo my co jsme? Ne proti námť jsou reptání vaše, ale proti Hospodinu. 9 I řekl Mojžíš Aronovi: Mluv ke všemu shromáždění synů Izraelských: Přistuptež před oblíčej Hospodinův; neboť jest slyšel reptání vaše. 10 Stalo se pak, když mluvil Aron ke všemu shromáždění synů Izraelských, že se obrátili tváří k poušti, a aj, sláva Hospodinova ukázala se v oblaku. 11 (A již byl mluvil Hospodin k Mojžíšovi, řka: 12 Slyšelť jsem reptání synů Izraelských. Mluviž jim a pověz: K večerou jísti budete maso, a ráno chlebem nasyceni budete, abyste poznali, že já jsem Hospodin Bůh váš.) 13 Tedy stalo se u večer, že přiletěly křepelky a přikryly tábor; ráno pak spadla rosa okolo táboru. 14 A když přestalo padání rosy, aj, ukázalo se po vrchu pouště drobného cosi a okrouhlého, drobného jako jíní na zemi. 15 Což vidouce synové Izraelští, řekli jeden druhému: Man jest toto. Nebo nevěděli, co by bylo. Tedy řekl jim Mojžíš: To jest ten chléb, kterýž vám dal Hospodin ku pokrmu. 16 To jest, o čemž přikázal Hospodin: Nasbírejte sobě toho každý k svému pokrmu; gomer na jednoho člověka vedlé počtu osob vašich, každý na ty, kteříž jsou v stanu jeho, vezmete. 17 I učinili tak synové Izraelští, a nasbírali jiní více, jiní méně. 18 Potom měřili na gomer. A nezbylo tomu, kdo nasbíral mnoho, a ten, kdo nasbíral málo, neměl nedostatku; ale každý, což mohl snísti, nasbíral. 19 I řekl jim Mojžíš: Žádný ať nic z toho nepozůstavuje k jitru. 20 Ale neuposlechli Mojžíše. Nebo někteří zanechali díl z toho až do jitra; i zčervivělo a zsmradilo se. Pročež rozhněval se na ně Mojžíš. 21 Tak tedy sbírali to každého jitra, každý což snísti mohl. A když horké bylo slunce, tedy se ta manna rozpouštěla. 22 Když pak bylo v den šestý, nasbírali toho chleba dvojnásobně, po dvou gomer na každého; protož přišla všecka knížata toho shromáždění, a pověděli Mojžíšovi. 23 Kterýžto řekl jim: Toť jest, což mluvil Hospodin: Odpočinutí soboty svaté Hospodinu bude zítra. Což byste měli péci, pecte, a což byste vařiti měli, vařte dnes; což pak koli zbude, nechte sobě a schovejte to k jitru. 24 Protož schovali to do rána, jakž přikázal Mojžíš; a nezsmradilo se, ani v něm červů nebylo. 25 I řekl Mojžíš: Jeztež to dnes, poněvadž sobota jest dnes Hospodinu; dnes toho nenaleznete na poli. 26 Po šest dní budete to sbírávati, den pak sedmý sobota jest; nebude bývati manny v ní. 27 Stalo se pak dne sedmého, že vyšli někteří z lidu sbírat, a nenašli. 28 Tedy řekl Hospodin Mojžíšovi: I dokudž zpěčovati se budete přikázaní mých ostříhati a zákonů mých? 29 Viztež, žeť Hospodin vám dal sobotu, a proto on vám dává v den šestý chleba na dva dni. Zůstaňte každý v svém, aniž kdo vycházej z místa svého v den sedmý. 30 I odpočinul lid v den sedmý. 31 Nazval pak lid Izraelský jméno toho chleba man; kterýž byl jako símě koliandrové, a bílý, a chut jeho jako koláče s medem. 32 Řekl také Mojžíš: Toť jest, což přikázal Hospodin: Naplň gomer tou mannou, aby chována byla na budoucí věky vaše, aby viděli pokrm, kterýž jsem vám dával jísti na poušti, když jsem vás vyvedl z země Egyptské. 33 I řekl Mojžíš Aronovi: Vezmi jedno věderce, a vsyp do něho plné gomer manny; a nech jí před tváří Hospodinovou, aby chována byla na budoucí věky vaše. 34 A protož jakž byl přikázal Hospodin Mojžíšovi, nechal jí Aron před svědectvím, aby tu chována byla. 35 Jedli pak synové Izraelští mannu za čtyřidceti let, dokudž nevešli do země, v níž bydliti měli; mannu jedli, dokudž nepřišli k končinám země Kananejské. 36 Gomer pak jest desátý díl efi.

Cârtirile în Sin – Prepelițele și mana. Sabatul

1 Toată adunarea copiilor lui Israel a*Num. 33:10,11. plecat din Elim și a ajuns în pustia Sin*Ezec. 30:15., care este între Elim și Sinai, în a cincisprezecea zi a lunii a doua, după ieșirea lor din țara Egiptului. 2 Și toată adunarea copiilor lui Israel a cârtit*Cap. 15:24.Ps. 106:25.1 Cor. 10:10. în pustia aceea împotriva lui Moise și Aaron. 3 Copiii lui Israel le-au zis: „Cum de*Plâng. 4:9. n-am murit loviți de mâna Domnului în țara Egiptului, când*Num. 11:4,5. ședeam lângă oalele noastre cu carne, când mâncam pâine de ne săturam? Căci ne-ați adus în pustia aceasta ca să faceți să moară de foame toată mulțimea aceasta." 4 Domnul a zis lui Moise: „Iată că voi face să vă plouă pâine*Ps. 78:24,25;105:40.Ioan 6:31,32.1 Cor. 10:3. din ceruri. Poporul va ieși afară și va strânge cât îi trebuie pentru fiecare zi, ca să-l pun la*Cap. 15:25.Deut. 8:2,16. încercare și să văd dacă va umbla sau nu după Legea Mea. 5 În ziua a șasea, când vor pregăti ce au adus acasă, vor avea*Vers. 22.Lev. 25:21. de două ori mai mult decât vor strânge în fiecare zi." 6 Moise și Aaron au zis tuturor copiilor lui Israel: „Astă-seară*Vers. 12,13. Cap. 6:7.Num. 16:28-30., veți înțelege că Domnul este Acela care v-a scos din țara Egiptului. 7 Și mâine dimineață, veți vedea slava*Vers. 10.Is. 35:2.Is. 40:5.Ioan 11:4,40. Domnului, pentru că v-a auzit cârtirile împotriva Domnului; căci ce*Num. 16:11. suntem noi, ca să cârtiți împotriva noastră?" 8 Moise a zis: „Domnul vă va da astă-seară carne de mâncat, și mâine dimineață vă va da pâine să vă săturați, pentru că a auzit Domnul cârtirile pe care le-ați rostit împotriva Lui; căci ce suntem noi? Cârtirile voastre nu se îndreaptă împotriva noastră, ci împotriva*1 Sam. 8:7.Luca 10:16.Rom. 13:2. Domnului." 9 Moise a zis lui Aaron: „Spune întregii adunări a copiilor lui Israel: ‘Apropiați-vă*Num. 16:16. înaintea Domnului, căci v-a auzit cârtirile.’" 10 Și, pe când vorbea Aaron întregii adunări a lui Israel, s-au uitat înspre pustie, și iată că slava Domnului s-a*Vers. 7. Cap. 13:21.Num. 16:19.1 Împ. 8:10,11. arătat în nor. 11 Domnul, vorbind lui Moise, a zis: 12 „Am*Vers. 8. auzit cârtirile copiilor lui Israel. Spune-le: ‘Între cele*Vers. 6. două seri aveți să mâncați carne, și dimineața*Vers. 7. vă veți sătura de pâine și veți ști că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.’" 13 Seara au venit niște*Num. 11:31.Ps. 78:27,28;105:40. prepelițe și au acoperit tabăra, și dimineața s-a așezat un strat gros de rouă*Num. 11:9. în jurul taberei. 14 Când s-a luat roua aceasta, pe fața pustiei era ceva*Num. 11:7.Deut. 8:3.Neem. 9:15.Ps. 78:24;105:40. mărunt ca niște grăunțe, mărunt ca bobițele de gheață albă pe pământ. 15 Copiii lui Israel s-au uitat la ea și au zis unul către altul: „Ce este aceasta?" căci nu știau ce este. Moise le-a zis: „Este*Ioan 6:31,49,58.1 Cor. 10:3. pâinea pe care v-o dă Domnul ca hrană. 16 Iată ce a poruncit Domnul: ‘Fiecare dintre voi să strângă cât îi trebuie pentru hrană, și anume un*Vers. 36. omer de cap, după numărul sufletelor voastre; fiecare să ia din ea pentru cei din cortul lui.’" 17 Israeliții au făcut așa și au strâns unii mai mult, alții mai puțin. 18 În urmă o măsurau cu omerul, și cine*2 Cor. 8:15. strânsese mai mult n-avea nimic de prisos, iar cine strânsese mai puțin nu ducea lipsă deloc. Fiecare strângea tocmai cât îi trebuia pentru hrană. 19 Moise le-a zis: „Nimeni să nu lase ceva din ea până a doua zi dimineața." 20 N-au ascultat de Moise și s-au găsit unii care au lăsat ceva din ea până dimineața, dar a făcut viermi și s-a împuțit. Moise s-a mâniat pe oamenii aceia. 21 Astfel, în toate diminețile, fiecare strângea cât îi trebuia pentru hrană și, când venea căldura soarelui, se topea. 22 În ziua a șasea, au strâns hrană îndoit, și anume doi omeri de fiecare. Toți fruntașii adunării au venit și au spus lui Moise lucrul acesta. 23 Și Moise le-a zis: „Domnul a poruncit așa. Mâine este ziua de*Gen. 2:3. Cap. 20:8;31:15;35:3.Lev. 23:3. odihnă, Sabatul închinat Domnului; coaceți ce aveți de copt, fierbeți ce aveți de fiert și păstrați până a doua zi dimineața tot ce va rămâne!" 24 Au lăsat-o până a doua zi dimineața, cum poruncise Moise, și nu s-a*Vers. 20. împuțit și n-a făcut viermi. 25 Moise a zis: „Mâncați-o azi, căci este ziua Sabatului; azi nu veți găsi mană pe câmp. 26 Veți strânge timp*Cap. 20:9,10. de șase zile, dar în ziua a șaptea, care este Sabatul, nu va fi." 27 În ziua a șaptea, unii din popor au ieșit să strângă mană, și n-au găsit. 28 Atunci, Domnul a zis lui Moise: „Până când aveți de gând să nu păziți*2 Împ. 17:14.Ps. 78:10,22;106:13. poruncile și legile Mele? 29 Vedeți că Domnul v-a dat Sabatul; de aceea vă dă în ziua a șasea hrană pentru două zile. Fiecare să rămână la locul lui și, în ziua a șaptea, nimeni să nu iasă din locul în care se găsește." 30 Și poporul s-a odihnit în ziua a șaptea. 31 Casa lui Israel a numit hrana aceasta „mană"*16:31 Mana, numită așa pentru că israeliții, când au văzut-o întâia dată, au strigat: „Man hu?" (Ce este aceasta?) (vers. 15).. Ea semăna*Num. 11:7,8. cu bobul de coriandru; era albă și avea un gust de turtă cu miere. 32 Moise a zis: „Iată ce a poruncit Domnul: ‘Să se păstreze un omer plin cu mană pentru urmașii voștri, ca să vadă și ei pâinea pe care v-am dat-o s-o mâncați în pustie, după ce v-am scos din țara Egiptului.’" 33 Și Moise a zis lui Aaron*Evr. 9:4.: „Ia un vas, pune în el un omer plin cu mană și așază-l înaintea Domnului, ca să fie păstrat pentru urmașii voștri." 34 După porunca dată de Domnul lui Moise, Aaron l-a pus*Cap. 25:16,21;40:20.Num. 17:10.Deut. 10:5.1 Împ. 8:9. înaintea chivotului mărturiei, ca să fie păstrat. 35 Copiii lui Israel au mâncat mană patruzeci*Num. 33:38.Deut. 8:2,3.Neem. 9:20,21.Ioan 6:31,49. de ani, până*Ios. 5:12.Neem. 9:15. la sosirea lor într-o țară locuită; au mâncat mană până la sosirea lor la hotarele țării Canaanului. 36 Omerul este a zecea parte dintr-o efă.