2 Mojžíšova 34

1 I řekl Hospodin k Mojžíšovi: Vyteš sobě dvě dsky kamenné podobné prvním, a napíši na dskách těch slova, kteráž byla na dskách prvních, kteréž jsi rozrazil. 2 Budiž tedy hotov ráno, a vstoupíš v jitře na horu Sinai, a staneš přede mnou na vrchu hory té. 3 Žádný ať nevstupuje s tebou, aniž také kdo vidín bude na vší hoře; ani ovce neb volové pásti se budou naproti hoře této. 4 Tedy Mojžíš vytesal dvě dsky kamenné podobné prvním, a vstav ráno, vstoupil na horu Sinai, jakž mu přikázal Hospodin, a vzal v ruku svou dvě dsky kamenné. 5 I sstoupil Hospodin v oblaku, a stál s ním tam, a zavolal ze jména: HOSPODIN. 6 Nebo pomíjeje Hospodin tvář jeho, volal: Hospodin, Hospodin, Bůh silný, lítostivý a milostivý, dlouhočekající a hojný v milosrdenství a pravdě, 7 Milosrdenství čině tisícům, odpouštěje nepravost a přestoupení i hřích, a kterýž nikoli neospravedlňuje vinného, navštěvuje nepravost otců na synech, a na synech synů do třetího i čtvrtého pokolení. 8 Mojžíš pak rychle sklonil hlavu k zemi, a poklonu učinil. 9 A řekl: Prosím, našel-li jsem milost v očích tvých, Pane, nechť jde, prosím, Pán u prostřed nás, nebo lid jest tvrdé šíje, a milostiv buď nepravosti naší a hříchu našemu, a měj nás za dědictví. 10 Kterýžto řekl: Aj, já učiním smlouvu přede vším lidem tvým. Učiním divné věci, kteréž nejsou učiněny na vší zemi a ve všech národech, a viděti bude všecken lid, (mezi nimiž jsi,) skutky Hospodinovy; nebo hrozné bude to, což já učiním s tebou. 11 Zachovej to, což já dnes tobě přikazuji. Aj, já vyženu před tváří tvou Amorea a Kananea, Hetea a Ferezea, Hevea a Jebuzea. 12 Varuj se pak, abys nečinil smlouvy s obyvateli země té, do kteréž vejdeš, ať by nebyli osídlem u prostřed tebe. 13 Ale zboříte oltáře jejich, a modly jejich polámete, a jejich háje posekáte. 14 Nebo nebudeš se klaněti Bohu jinému, proto že Hospodin jest, jméno má horlivý, Bůh silný, horlivý jest. 15 Nevcházej v smlouvu s obyvateli země té, aby když by smilnili, jdouce po bozích svých, a obětovali bohům svým, nepovolali tě, a jedl bys z oběti jejich. 16 A abys nebral ze dcer jeho synům svým, i smilnily by dcery jejich, jdouce po bozích svých, a naučily by smilniti syny tvé, jdouce po bozích svých. 17 Bohů slitých neuděláš sobě. 18 Slavnost přesnic zachovávati budeš. Za sedm dní jísti budeš chleby nekvašené, jakž jsem přikázal tobě, v čas vyměřený měsíce Abib; nebo měsíce toho vyšel jsi z Egypta. 19 Všecko což otvírá život, mé jest, i všeliký samec v dobytku tvém, prvorozený z volů a ovcí. 20 Ale prvorozené osle vyplatíš dobytčetem; pakli bys nevyplatil, šíji zlomíš jemu. Každého prvorozeného z synů svých vyplatíš, aniž ukáží se přede mnou prázdní. 21 Šest dní pracovati budeš, dne pak sedmého přestaneš; v čas orání i žně přestaneš. 22 A učiníš sobě slavnost téhodnů, svátek prvotin žně pšeničné a slavnost klizení po vyjití každého roku. 23 Třikrát v roce ukáže se každý z vás pohlaví mužského před oblíčejem Panovníka Hospodina, Boha Izraelského. 24 Nebo vyvrhu národy od tváři tvé a rozšířím meze tvé, aniž kdo sáhne na zemi tvou, když vstoupíš, abys se ukázal před Hospodinem Bohem svým třikrát v roce. 25 Nebudeš obětovati krve oběti mé, dokavadž u tebe kvas jest, aniž zůstane do jitra obět slavnosti Fáze. 26 Prvotiny prvních úrod země své přinášeti budeš do domu Hospodina Boha svého. Nebudeš vařiti kozelce v mléce matky jeho. 27 I řekl Hospodin Mojžíšovi: Napiš sobě slova tato; nebo podlé slov těch učinil jsem smlouvu s tebou a s Izraelem. 28 Byl pak tam s Hospodinem čtyřidceti dní a čtyřidceti nocí, chleba nejedl a vody nepil; a napsal na dskách slova té smlouvy, totiž deset slov. 29 I stalo se, když sstupoval Mojžíš s hory Sinai, (a měl dvě dsky svědectví v rukou svých, když sstupoval s hory), nevěděl, že by se stkvěla kůže tváři jeho, když mluvil s ním. 30 A viděl Aron i všickni synové Izraelští Mojžíše, a aj, stkvěla se kůže tváři jeho, a nesměli přistoupiti k němu. 31 Ale Mojžíš zavolal jich, a navrátili se k němu Aron i všecka knížata shromáždění toho, a mluvil Mojžíš s nimi. 32 Potom přišli také k němu všickni synové Izraelští, jimžto přikázal všecko, což s ním mluvil Hospodin na hoře Sinai. 33 Dokudž pak mluvil Mojžíš s nimi, měl zástěru na tváři své. 34 Ale když vcházel Mojžíš před tvář Hospodina, aby mluvil s ním, odjímal zástěru, dokudž nevyšel. Vyšed pak, mluvil synům Izraelským, což mu bylo rozkázáno. 35 Tedy viděli synové Izraelští tvář Mojžíšovu, že se stkvěla kůže tváři jeho. A kladl zase Mojžíš zástěru na tvář svou, dokudž nevcházel, aby mluvil s ním.

Noile table

1 Domnul a zis lui Moise: „Taie*Cap. 32:16,19.Deut. 10:1. două table de piatră ca cele dintâi și Eu*Vers. 28.Deut. 10:2,4. voi scrie pe ele cuvintele care erau pe tablele dintâi, pe care le-ai sfărâmat. 2 Fii gata dis-de-dimineață și suie-te de dimineață pe muntele Sinai*Cap. 19:20;24:12.; să stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui. 3 Nimeni să nu se suie cu tine și nimeni să nu se arate pe tot muntele*Cap. 19:12,13,21., și nici boi, nici oi să nu pască pe lângă muntele acesta." 4 Moise a tăiat două table de piatră ca și cele dintâi; s-a sculat dis-de-dimineață și s-a suit pe muntele Sinai, după cum îi poruncise Domnul, și a luat în mână cele două table de piatră. 5 Domnul S-a coborât într-un nor, a stat acolo lângă el și a rostit*Cap. 33:19.Num. 14:17. Numele Domnului. 6 Și Domnul a trecut pe dinaintea lui și a strigat: „Domnul Dumnezeu este un Dumnezeu*Num. 14:18.2 Cron. 30:9.Neem. 9:17.Ps. 86:15;103:8;111:4;112:4;116:5;145:8.Ioel 2:13. plin de îndurare și milostiv, încet la mânie, plin de bunătate*Ps. 31:19.Rom. 2:4. și credincioșie*Ps. 57:10;108:4., 7 care*Cap. 20:6.Deut. 5:10.Ps. 86:15.Ier. 32:18.Dan. 9:4. Își ține dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă*Ps. 130:4.Dan. 9:9.Efes. 4:32.1 Ioan 1:9. fărădelegea, răzvrătirea și păcatul, dar nu socotește*Cap. 23:7,21.Ios. 24:19.Iov 10:14.Mica 6:11.Naum 1:3. pe cel vinovat drept nevinovat și pedepsește fărădelegea părinților în copii și în copiii copiilor lor până la al treilea și al patrulea neam!"

Înnoirea legământului

8 Îndată, Moise s-a plecat*Cap. 4:31. până la pământ și s-a închinat. 9 El a zis: „Doamne, dacă am căpătat trecere înaintea Ta, Te rog să mergi în mijlocul*Cap. 33:15,16. nostru, Doamne; poporul acesta este în adevăr un popor încăpățânat*Cap. 33:3., dar iartă-ne fărădelegile și păcatele noastre și ia-ne în stăpânirea*Deut. 32:9.Ps. 28:9;33:12;78:62;94:14.Ier. 10:16.Zah. 2:12. Ta!" 10 Domnul a răspuns: „Iată, Eu fac*Deut. 5:2;29:12,14. un legământ. Voi face în fața întregului popor minuni*Deut. 4:32.2 Sam. 7:23.Ps. 77:14;78:12;147:20. care n-au avut loc în nicio țară și la niciun neam; tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului și prin tine voi face lucruri înfricoșate*Deut. 10:21.Ps. 145:6.Is. 64:3.. 11 Ia seama la ceea ce-ți poruncesc*Deut. 5:32;6:3,25;12:28,32;28:1. azi. Iată, voi*Cap. 33:2. izgoni dinaintea ta pe amoriți, canaaniți, hetiți, fereziți, heviți și iebusiți. 12 Să nu cumva să*Cap. 23:32.Deut. 7:2.Jud. 2:2. faci legământ cu locuitorii țării unde ai să intri, ca să nu fie o cursă*Cap. 23:33. pentru tine, dacă vor locui în mijlocul tău. 13 Dimpotrivă, să le dărâmați*Cap. 23:24.Deut. 12:3.Jud. 2:2. altarele, să le sfărâmați stâlpii idolești și să le trântiți la pământ*Deut. 7:5;12:2.Jud. 6:25.2 Împ. 18:4;23:14.2 Cron. 31:1;34:3,4. idolii. 14 Să nu te închini*Cap. 20:3,5. înaintea unui alt dumnezeu; căci Domnul se numește gelos*Is. 9:6;57:15., este un Dumnezeu*Cap. 20:5. gelos. 15 Ferește-te*Vers. 12. să faci legământ cu locuitorii țării, ca nu cumva, curvind*Deut. 31:16.Jud. 2:17.Ier. 3:9.Ezec. 6:9. înaintea dumnezeilor lor și aducându-le jertfe, să te poftească*Num. 25:2.1 Cor. 10:27. și pe tine și să mănânci*Ps. 106:28.1 Cor. 8:4,7,10. din jertfele lor; 16 ca nu cumva să iei din fetele*Deut. 7:3.1 Împ. 11:2.Ezra 9:2.Neem. 13:25. lor neveste fiilor tăi și, astfel, fetele lor, curvind*Num. 25:1,2.1 Împ. 11:4. înaintea dumnezeilor lor, să târască și pe fiii tăi să curvească înaintea dumnezeilor lor. 17 Să nu-ți faci*Cap. 32:8.Lev. 19:4. un dumnezeu turnat.

Sărbătorile

18 Să ții Sărbătoarea Azimilor*Cap. 12:15;23:15.: timp de șapte zile, la vremea hotărâtă, în luna spicelor, să mănânci azimi, cum ți-am poruncit, căci în luna spicelor*Cap. 13:4. ai ieșit din Egipt. 19 Orice întâi*Cap. 13:2,12;22:29.Ezec. 44:30.Luca 2:23. născut este al Meu, chiar orice întâi născut de parte bărbătească din turmele de vaci sau de oi. 20 Să răscumperi cu un miel pe întâiul născut*Cap. 13:13.Num. 18:15. al măgăriței, iar dacă nu-l răscumperi, să-i frângi gâtul. Să răscumperi pe orice întâi născut al fiilor tăi și să nu te înfățișezi cu mâinile*Cap. 23:15.Deut. 16:16.1 Sam. 9:7,8.2 Sam. 24:24. goale înaintea Mea. 21 Șase zile*Cap. 20:9;23:12;35:2.Deut. 5:12,13.Luca 13:14. să lucrezi, iar în ziua a șaptea să te odihnești; să te odihnești, chiar în vremea aratului și a seceratului. 22 Să ții*Cap. 23:16.Deut. 16:10,13. Sărbătoarea Săptămânilor, a celor dintâi roade din secerișul grâului, și Sărbătoarea Strângerii Roadelor la sfârșitul anului. 23 De trei*Cap. 23:14,17.Deut. 16:16. ori pe an, toți cei de parte bărbătească să se înfățișeze înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel. 24 Căci voi*Cap. 33:2.Lev. 18:24.Deut. 7:1.Ps. 78:55;80:8. izgoni neamurile dinaintea ta și-ți voi*Deut. 12:20;19:8. întinde hotarele și nimeni nu-ți va*Gen. 35:5.2 Cron. 17:10.Prov. 16:7.Fapte 18:10. pofti țara în timpul când te vei sui de trei ori pe an ca să te înfățișezi înaintea Domnului Dumnezeului tău. 25 Să n-aduci*Cap. 23:18. cu pâine dospită sângele dobitocului jertfit în cinstea Mea, și carnea din*Cap. 12:10. jertfa praznicului Paștelor să nu fie ținută în timpul nopții până dimineața. 26 Să aduci în casa Domnului Dumnezeului tău pârga*Cap. 23:19.Deut. 26:2,10. celor dintâi roade ale pământului.

Iedul*Cap. 23:19.Deut. 14:21. să nu-l fierbi în laptele mamei lui." 27 Domnul a zis lui Moise: „Scrie-ți cuvintele*Vers. 10.Deut. 4:13;31:9. acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte închei legământ cu tine și cu Israel!" 28 Moise*Cap. 24:18.Deut. 9:9,18. a stat acolo cu Domnul patruzeci de zile și patruzeci de nopți. N-a mâncat deloc pâine și n-a băut deloc apă. Și Domnul a*Vers. 1. Cap. 31:18;32:16.Deut. 4:13;10:2,4. scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.

Slava lui Moise

29 Moise s-a coborât de pe muntele Sinai cu cele două*Cap. 32:15. table ale mărturiei în mână. Când se cobora de pe munte, nu știa că pielea*Mat. 17:2.2 Cor. 3:7,13. feței lui strălucea, pentru că vorbise cu Domnul. 30 Aaron și toți copiii lui Israel s-au uitat la Moise și iată că pielea feței lui strălucea și se temeau să se apropie de el. 31 Moise i-a chemat; Aaron și toți fruntașii adunării s-au întors la el, și el le-a vorbit. 32 După aceea, toți copiii lui Israel s-au apropiat, și el*Cap. 24:3. le-a dat toate poruncile, pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai. 33 Când a încetat să le vorbească, și-a pus o maramă*2 Cor. 3:13. pe față. 34 Când intra*2 Cor. 3:16. Moise înaintea Domnului ca să-I vorbească, își scotea marama până ce ieșea; iar când ieșea, spunea copiilor lui Israel ce i se poruncise. 35 Copiii lui Israel se uitau la fața lui Moise și vedeau că pielea feței lui strălucea, și Moise își punea iarăși marama pe față până ce intra ca să vorbească cu Domnul.