1 Tito jsou pak soudové, kteréž jim předložíš: 2 Jestliže koupíš k službě Žida, šest let sloužiti bude, a sedmého odejde svobodný darmo. 3 Přišel-li by sám toliko, sám také odejde; pakli měl ženu, vyjde s ním i žena jeho. 4 Jestliže pán jeho dá mu ženu, a ona zrodí jemu syny neb dcery: žena ta i děti její budou pána jeho, on pak sám toliko odejde. 5 Pakli by řekl služebník: Miluji pána svého, manželku svou a syny své, nevyjdu svobodný: 6 Tedy postaví ho pán jeho před soudci, a přivede ho ke dveřím neb k veřeji, a probodne pán jeho ucho jemu špicí; i zůstaneť služebníkem jeho na věky. 7 Když by pak prodal někdo dceru svou, aby byla děvkou, nevyjdeť tak, jako vycházejí služebníci. 8 Nelíbila-li by se pánu svému, kterýž jí sobě ještě nezasnoubil, dopustí ji vyplatiti. Lidu cizímu nebude míti práva prodati ji, poněvadž zhřešil proti ní. 9 Pakli by synu svému ji zasnoubil, učiníť jí tak, jakž obyčej jest činiti dcerám. 10 A dal-li by mu jinou, z stravy její, oděvu jejího, a přívětivosti manželské nic této neujme. 11 Neudělal-li by nic z toho trojího, vyjde darmo bez stříbra. 12 Kdo by ubil člověka, až by od toho umřel, smrtí umře. 13 Když by pak neukládal o bezživotí jeho, než Bůh dal by jej v ruce jeho: tedy uložím tobě místo, do něhož by takový mohl uteci. 14 Pakli by kdo tak pyšně sobě počínal proti bližnímu svému, že by ho lstivě zabil, i od oltáře mého odtrhneš jej, aby umřel. 15 Kdo by otce svého neb matku svou bil, smrtí ať umře. 16 Kdo by pak, ukradna někoho, prodal jej, a nalezen by byl v ruce jeho, smrtí ať umře. 17 I ten, kdož by zlořečil otci svému neb mateři své, smrtí ať umře. 18 Když by se svadili muži, a urazil by který bližního svého kamenem neb pěstí, a ten by neumřel, než složil se na lůži; 19 A potom by povstal a chodil vně o holi své: již nebude vinen ten, kdož urazil; toliko co zatím obmeškal, to jemu nahradí, a na vyhojení jeho naloží. 20 Když by pak ubil kdo služebníka svého neb děvku svou kyjem, tak že by umřel mu v ruce jeho: pomstou pomštěno bude nad takovým. 21 A však jestliže by den neb dva přečkal, neponese pomsty, nebo jej zaplatil. 22 Když by se svadili muži, a urazili ženu těhotnou, tak že by vyšel z ní plod její, však by se zhouba nestala: pokutován bude, jakž by uložil naň muž té ženy, a dá vedlé uznání soudců. 23 Pakliť by smrt přišla, tedy dáš život za život, 24 Oko za oko, zub za zub, ruku za ruku, nohu za nohu, 25 Spáleninu za spáleninu, ránu za ránu, modřinu za modřinu. 26 Jestliže by kdo urazil služebníka svého v oko, aneb děvku svou v oko, tak že by jej o ně připravil: svobodného jej propustí za oko jeho. 27 Pakli by zub služebníku svému neb zub děvce své vyrazil, svobodného jej propustí za zub jeho. 28 Jestliže by vůl utrkl muže neb ženu, tak že by umřel člověk: ukamenován bude ten vůl, aniž jedeno bude maso jeho, však pán vola toho bez viny bude. 29 Než byl-liť by vůl trkavý prvé, a bylo by to osvědčeno pánu jeho, on pak nezavřel by ho, a v tom zabil by muže neb ženu: vůl ten ukamenován bude, a pán jeho také umře. 30 Pakliť mu bude uloženo, aby se vyplatil: tedy dá výplatu za život svůj, jakážkoli na něj uložena bude. 31 Buď že by syna utrkl, buď dceru, podlé soudu toho stane se jemu. 32 Jestliže by služebníka vůl ztrkal neb děvku, třidceti lotů stříbra dá pánu jeho, a vůl ten bude ukamenován. 33 Kdyby kdo odhradil studnici, a neb vykopal někdo studnici, a zase jí nepřikryl, a vpadl by tam vůl neb osel: 34 Pán té studnice nahradí to, a peníze položí pánu jeho, a což se zabilo, to sobě míti bude. 35 A ustrčil-li by vůl něčí vola sousedova, že byl umřel: tedy prodadí vola toho živého, a podělí se penězi jeho; i s zabitým volem také se rozdělí. 36 Pakli vědíno bylo, že vůl byl trkavý prvé, a nezavřel ho pán jeho: bez výmluvy ať dá vola za vola, a zabitý ať mu zůstane.
Domínio Público. Esta tradução bíblica de domínio público é trazida a você por cortesia de eBible.org.
Despre slobozenie și viață
1 Iată legile pe care le veiCap. 24:3,4.Deut. 4:14;6:1. pune înaintea lor. 2 DacăLev. 25:39-41.Deut. 15:12.Ier. 34:14. vei cumpăra un rob evreu, să slujească șase ani ca rob, dar în al șaptelea, să iasă slobod, fără să plătească nimic ca despăgubire. 3 Dacă a intrat singur, să iasă singur; dacă era însurat, să iasă și nevastă-sa împreună cu el. 4 Dacă stăpânul lui i-a dat o nevastă și a avut fii și fiice cu ea, nevasta și copiii să fie ai stăpânului lui, iar el să iasă singur. 5 Dacă robulDeut. 15:16,17. va zice: ‘Eu iubesc pe stăpânul meu, pe nevastă-mea și copiii mei și nu vreau să ies slobod’, 6 atunci stăpânul lui să-l ducă înainteaCap. 12:12;22:8,28. lui Dumnezeu, să-l apropie de ușă sau de stâlpul ușii și stăpânul lui să-iPs. 40:6. găurească urechea cu o sulă, și robul să rămână pentru totdeauna în slujba lui. 7 Dacă un om își vaNeem. 5:5. vinde fata ca roabă, ea să nu iasă cumVers. 2,3. ies robii. 8 Dacă nu va plăcea stăpânului ei, care o luase de nevastă, el să-i înlesnească răscumpărarea, dar nu va avea dreptul s-o vândă unor străini, dacă nu-și va ține cuvântul. 9 Dacă o dă de nevastă fiului său, să se poarte cu ea după dreptul fiicelor. 10 Dacă-i va lua o altă nevastă, nu va scădea nimic pentru cea dintâi din hrană, din îmbrăcăminte și din dreptul1 Cor. 7:5. ei de soție. 11 Dacă nu-i face aceste trei lucruri, ea va putea ieși fără nicio despăgubire, fără să dea bani.
Legi în privința uciderii
12 Cine va loviGen. 9:6.Lev. 24:17.Num. 35:30,31.Mat. 26:52. pe altul cu o lovitură de moarte să fie pedepsit cu moartea. 13 Dacă nuNum. 35:22.Deut. 19:4,5. i-a întins lațuri și dacă Dumnezeu l-a făcut1 Sam. 24:4,10,18. să-i cadă în mână, îți voiNum. 35:11.Deut. 19:3.Ios. 20:2. hotărî un loc unde va putea să fugă. 14 Dar, dacă lucreazăNum. 15:30;35:20.Deut. 19:11,12.Evr. 10:26. cineva cu răutate împotriva aproapelui său, folosindu-se de viclenie ca să-l omoare, chiar și de la1 Împ. 2:28-34.2 Împ. 11:15. altarul Meu să-l smulgi, ca să fie omorât.
Necinstirea părinților
15 Cine va lovi pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit cu moartea. 16 CineDeut. 24:7. va fura un om și-l vaGen. 37:28. vinde sau îl va ține în mâinileCap. 22:4. lui să fie pedepsit cu moartea. 17 CineLev. 20:9.Prov. 20:20.Mat. 15:4.Marcu 7:10. va blestema pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit cu moartea.
Legi privitoare la vătămarea trupului
18 Dacă se vor certa doi oameni, și unul din ei va lovi pe celălalt cu o piatră sau cu pumnul, fără să-i pricinuiască moartea, dar silindu-l să stea în pat, 19 cel ce l-a lovit să nu fie pedepsit dacă celălalt se va scula și se va plimba afară, sprijinit pe un toiag2 Sam. 3:29.. Numai să-l despăgubească pentru încetarea lucrului lui și să-l îngrijească până la vindecare. 20 Dacă un om va lovi cu bățul pe robul său, fie bărbat, fie femeie, și robul moare sub mâna lui, stăpânul să fie pedepsit. 21 Dar, dacă mai trăiește o zi sau două, stăpânul să nu fie pedepsit; căci este argintulLev. 25:45,46. lui. 22 Dacă se ceartă doi oameni și lovesc pe o femeie însărcinată și o fac doar să nască înainte de vreme, fără altă nenorocire, să fie pedepsiți cu o gloabăVers. 30.Deut. 22:18,19. pusă de bărbatul femeii și pe care o vor plăti după hotărârea judecătorilor. 23 Dar, dacă se întâmplă o nenorocire, vei da viață pentru viață, 24 ochiLev. 24:20.Deut. 19:21.Mat. 5:38. pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, 25 arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie. 26 Dacă un om lovește ochiul robului său, fie bărbat, fie femeie, și-l face să-și piardă ochiul, să-i dea drumul ca despăgubire pentru ochiul lui. 27 Și dacă face să cadă un dinte robului său, fie bărbat, fie femeie, ca despăgubire pentru dintele lui, să-i dea drumul. 28 Dacă un bou va împunge și va omorî pe un bărbat sau pe o femeieGen. 9:5., boul să fie ucis cu pietre, carnea să nu i se mănânce, iar stăpânul boului să nu fie pedepsit. 29 Dar, dacă boul avea obicei mai înainte să împungă și stăpânul fusese înștiințat de lucrul acesta și nu l-a închis, boul să fie ucis cu pietre, dacă va ucide un bărbat sau o femeie, și stăpânul lui să fie pedepsit cu moartea. 30 Dacă i se pune stăpânului un preț pentru răscumpărareaVers. 22.Num. 35:31. vieții lui, va plăti tot ce i se va cere. 31 Când boul va împunge pe un băiat sau pe o fată, i se va face după legea aceasta, 32 dar, dacă boul împunge pe un rob, fie bărbat, fie femeie, să se dea treiZah. 11:12,13.Mat. 26:15.Filip. 2:7. sicli de argint stăpânului robului, și boulVers. 28. să fie ucis cu pietre. 33 Dacă un om descoperă o groapă sau dacă un om sapă o groapă și n-o acoperă și cade în ea un bou sau un măgar, 34 stăpânul gropii să plătească stăpânului lor prețul vitei în argint, iar vita moartă să fie a lui. 35 Dacă boul unui om împunge boul unui alt om și boul acesta moare, vor vinde boul cel viu și prețul lui îl vor împărți; vor împărți și boul mort. 36 Dar, dacă se știa că boul avea obicei mai înainte să împungă, și stăpânul lui nu l-a închis, stăpânul acesta să dea bou pentru bou, iar boul cel mort să-l ia el.
/images/a/WG5FS9VaSWVnVmV3VI8yP)
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)