2 Mojžíšova 19

1 Měsíce třetího po vyjití synů Izraelských z země Egyptské, v ten den přišli na poušť Sinai. 2 Nebo hnuvše se z Rafidim, přišli až na poušť Sinai a položili se na té poušti; a tu rozbili Izraelští stany naproti hoře. 3 Mojžíš pak vstoupil k Bohu. A mluvil hlasem k němu Hospodin s té hory, řka: Takto díš domu Jákobovu, a oznámíš synům Izraelským: 4 Sami jste viděli, co jsem učinil Egyptským, a jak jsem vás nesl na křídlách orličích, a přivedl jsem vás k sobě. 5 Protož nyní, jestliže skutečně poslouchati budete hlasu mého, a ostříhati smlouvy mé, budete mi lid zvláštní mimo všecky lidi, ačkoli má jest všecka země. 6 A vy budete mi království kněžské a národ svatý. Tať jsou slova, kteráž mluviti budeš synům Izraelským. 7 Protož přišel Mojžíš a svolav starší lidu, předložil jim všecka slova ta, kteráž mu přikázal Hospodin. 8 Odpověděl pak všecken lid společně, a řekl: Cožkoli mluvil Hospodin, budeme činiti. A oznámil zas Mojžíš Hospodinu slova lidu. 9 I řekl Hospodin Mojžíšovi: Aj, já půjdu k tobě v hustém oblaku, aby slyšel lid, když mluviti budu s tebou, ano také, aby tobě věřil na věky. Nebo byl oznámil Mojžíš Hospodinu slova lidu. 10 Řekl dále Hospodin Mojžíšovi: Jdi k lidu, a posvěť jich dnes a zítra; a nechť svá roucha zeperou. 11 A ať jsou hotovi ke dni třetímu, nebo v den třetí sstoupí Hospodin před očima všeho lidu na horu Sinai. 12 Uložíš pak lidu meze všudy vůkol a povíš: Varujte se, abyste nevstupovali na horu, ani nedotýkali se krajů jejích. Kdož by se koli dotkl hory, smrtí umře. 13 Nedotkneť se ho ruka, ale ukamenován neb zastřelen bude; buď že by hovado bylo, buď člověk, nebudeť živ. Když se zdlouha troubiti bude, teprv oni vstoupí na horu. 14 Sstoupiv tedy Mojžíš s hůry k lidu, posvětil ho; a oni zeprali roucha svá. 15 I mluvil k lidu: Buďtež hotovi ke dni třetímu; nepřistupujte k manželkám svým. 16 I stalo se dne třetího, když bylo ráno, že bylo hřímání s blýskáním a oblak hustý na té hoře, zvuk také trouby velmi tuhý, až se zhrozil všecken lid, kterýž byl v ležení. 17 Tedy Mojžíš vyvedl lid z ležení vstříc Bohu; a lid stál dole pod horou. 18 Hora pak Sinai všecka se kouřila, proto že sstoupil na ni Hospodin v ohni, a vystupoval dým její jako dým z vápenice, a třásla se všecka hora velmi hrubě. 19 Zvuk také trouby více se rozmáhal, a silil se náramně. Mojžíš mluvil, a Bůh mu odpovídal hlasem. 20 Sstoupil pak Hospodin na horu Sinai, na vrch hory; a když povolal Hospodin Mojžíše na vrch hory, vstoupil Mojžíš. 21 I řekl Hospodin Mojžíšovi: Sstup, osvědč lidu, ať se nevytrhují k Hospodinu, chtějíce ho viděti, aby nepadlo jich množství; 22 Nýbrž ani sami kněží, kteříž, majíce přistupovati k Hospodinu, posvěcují se, aby se neobořil na ně Hospodin. 23 Mojžíš pak řekl Hospodinu: Nebudeť moci lid vstoupiti na horu Sinai, poněvadž jsi ty osvědčil nám, řka: Obmez horu a posvěť ji. 24 I řekl jemu Hospodin: Jdi, sstup, a potom vstup ty a Aron s tebou. Kněží pak a lid ať se nepokoušejí vstoupiti k Hospodinu, aby se na ně neobořil. 25 I sešel Mojžíš k lidu, a to jim oznámil.

Pustia și muntele Sinai

1 În luna a treia după ieșirea lor din țara Egiptului, copiii lui Israel au ajuns*Num. 33:15. în ziua aceea în pustia Sinai. 2 După ce au plecat de la Refidim*Cap. 17:1,8., au ajuns în pustia Sinai și au tăbărât în pustie. Israel a tăbărât acolo, în fața muntelui*Cap. 3:1,12.. 3 Moise*Cap. 20:21.Fapte 7:38. s-a suit la Dumnezeu. Și Domnul l-a chemat*Cap. 3:4. de pe munte, zicând: „Așa să vorbești casei lui Iacov și să spui copiilor lui Israel: 4 ‘Ați*Deut. 29:2. văzut ce am făcut Egiptului și cum v-am purtat*Deut. 32:11.Is. 63:9.Apoc. 12:14. pe aripi de vultur și v-am adus aici la Mine. 5 Acum*Deut. 5:2., dacă veți asculta glasul Meu și dacă veți păzi legământul Meu, veți fi ai Mei*Deut. 4:20;7:6;14:2,21;26:18;32:8,9.1 Împ. 8:53.Ps. 135:4.Cânt. 8:12.Is. 41:8;43:1.Ier. 10:16.Mal. 3:17.Tit 2:14. dintre toate popoarele, căci tot pământul*Cap. 9:29.Deut. 10:14.Iov 41:11.Ps. 24:1;50:12.1 Cor. 10:26,28. este al Meu; 6 Îmi veți fi o împărăție*Deut. 33:2-4.1 Pet. 2:5,9.Apoc. 1:6;5:10;20:6. de preoți și un neam sfânt*Lev. 20:24,26.Deut. 7:6;26:19;28:9.Is. 62:12.1 Cor. 3:17.1 Tes. 5:27.. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel.’" 7 Moise a venit de a chemat pe bătrânii poporului și le-a pus înainte toate cuvintele acestea, cum îi poruncise Domnul. 8 Tot*Cap. 24:3,7.Deut. 5:27;26:17. poporul a răspuns: „Vom face tot ce a zis Domnul!" Moise a spus Domnului cuvintele poporului. 9 Și Domnul a zis lui Moise: „Iată, voi veni la tine într-un nor*Vers. 16. Cap. 20:21;24:15,16.Deut. 4:11.Ps. 18:11,12;97:2.Mat. 17:5. gros, pentru ca*Deut. 4:12,36.Ioan 12:29,30. să audă poporul când îți voi vorbi și să aibă totdeauna încredere*Cap. 14:31. în tine." Moise a spus Domnului cuvintele poporului.

Pregătirea pentru primirea Legii

10 Și Domnul a zis lui Moise: „Du-te la popor, sfințește-i*Lev. 11:44,45.Evr. 10:22. azi și mâine și pune-i să-și spele*Vers. 14.Gen. 35:2.Lev. 15:5. hainele. 11 Să fie gata pentru a treia zi, căci a treia zi Domnul Se*Vers. 16,18. Cap. 34:35.Deut. 33:2. va coborî în fața întregului popor, pe muntele Sinai. 12 Să hotărăști poporului anumite margini de jur împrejur și să spui: ‘Să nu cumva să vă suiți pe munte sau să vă atingeți de poalele lui. Oricine se*Evr. 12:20. va atinge de munte va fi pedepsit cu moartea. 13 Nicio mână să nu se atingă de el, ci pe oricine se va atinge, să-l omoare cu pietre sau să-l străpungă cu săgeți: dobitoc sau om nu va trăi.’ Când va suna trâmbița*Vers. 16,19., ei vor înainta spre munte." 14 Moise s-a coborât de pe munte la popor, a sfințit*Vers. 10. poporul și ei și-au spălat hainele. 15 Și a zis poporului: „Fiți gata*Vers. 11. în trei zile; să nu vă apropiați de vreo*1 Sam. 21:4,5.Zah. 7:3.1 Cor. 7:5. femeie." 16 A treia zi dimineața, au fost*Ps. 77:18.Evr. 12:18,19.Apoc. 4:5;8:5;11:19. tunete, fulgere și un nor*Vers. 9. Cap. 40:34.2 Cron. 5:14. gros pe munte; trâmbița răsuna*Apoc. 1:10;4:1. cu putere și tot poporul din tabără a fost*Evr. 12:21. apucat de spaimă. 17 Moise*Deut. 4:10. a scos poporul din tabără, spre întâmpinarea lui Dumnezeu, și s-au așezat la poalele muntelui. 18 Muntele*Deut. 4:11;33:2.Jud. 5:5.Ps. 68:7,8.Is. 6:4.Hab. 3:3. Sinai era tot numai fum, pentru că Domnul Se coborâse pe el în mijlocul focului*Cap. 3:2;24:17.2 Cron. 7:1-3.. Fumul*Gen. 15:17.Ps. 144:5.Apoc. 15:8. acesta se înălța ca fumul unui cuptor, și tot*Ps. 68:8;77:18;114:7.Ier. 4:24.Evr. 12:26. muntele se cutremura cu putere. 19 Trâmbița răsuna*Vers. 13. tot mai puternic. Moise*Evr. 12:21.Neem. 9:13.Ps. 81:7. vorbea, și Dumnezeu îi răspundea cu glas tare. 20 Domnul S-a coborât pe muntele Sinai, și anume pe vârful muntelui. Domnul a chemat pe Moise pe vârful muntelui. Și Moise s-a suit sus. 21 Domnul a zis lui Moise: „Coboară-te și poruncește poporului cu tot dinadinsul să nu dea buzna spre Domnul, ca*Cap. 3:5.1 Sam. 6:19. să se uite, pentru ca nu cumva să piară un mare număr dintre ei. 22 Preoții care se apropie de Domnul să se sfințească*Lev. 10:3. și ei, ca nu cumva să-i lovească*2 Sam. 6:7,8. Domnul cu moartea." 23 Moise a zis Domnului: „Poporul nu va putea să se suie pe muntele Sinai, căci ne-ai oprit cu tot dinadinsul, zicând: ‘Hotărăște*Vers. 12.Ios. 3:4. anumite margini în jurul muntelui și sfințește-l.’" 24 Domnul i-a zis: „Du-te, coboară-te și suie-te apoi iarăși cu Aaron, dar preoții și poporul să nu dea buzna să se suie la Domnul, ca nu cumva să-i lovească cu moartea." 25 Moise s-a coborât la popor și i-a spus aceste lucruri.