Ezechiel 10

1 I viděl jsem, a aj, na obloze, kteráž byla nad hlavou cherubínů, jako kámen zafirový na pohledění, jako podobenství trůnu se ukázalo nad nimi. 2 Tedy promluviv k muži tomu oděnému rouchem lněným, řekl: Vejdi do prostřed kol pod cherubíny, a naplň hrsti své uhlím řeřavým z prostředku cherubínů, a roztrus po městě. Kterýžto všel před očima mýma. 3 (Cherubínové pak stáli po pravé straně domu, když vcházel muž ten, a oblak hustý naplnil síň vnitřní. 4 Nebo když se byla zdvihla sláva Hospodinova s cherubínů k prahu domu, tedy naplněn byl dům tím hustým oblakem, a síň naplněna byla bleskem slávy Hospodinovy. 5 Zvuk také křídel cherubínů slyšán byl až k té síni zevnitřní jako hlas Boha silného, všemohoucího, když mluví.) 6 I stalo se, když přikázal muži tomu oděnému rouchem lněným, řka: Vezmi ohně z prostředku kol, z prostředku cherubínů, že všel a postavil se podlé kol. 7 Tedy vztáhl cherubín jeden ruku svou z prostředku cherubínů k ohni tomu, kterýž byl u prostřed cherubínů, a vzav, dal do hrsti toho oděného rouchem lněným. Kterýžto vzal a vyšel. 8 Nebo ukazovalo se na cherubíních podobenství ruky lidské pod křídly jejich. 9 I viděl jsem, a aj, čtyři kola podlé cherubínů, jedno kolo podlé jednoho každého cherubína, podobenství pak kol jako barva kamene tarsis. 10 A na pohledění měla podobnost jednostejnou ta kola, jako by bylo kolo u prostřed kola. 11 Když chodili, na čtyři strany jejich chodili. Neuchylovali se, když šli, ale k tomu místu, kamž se obracel vůdce, za ním šli. Neuchylovali se, když šli. 12 Všecko také tělo jejich i hřbetové jejich, i ruce jejich, i křídla jejich, též i kola plná byla očí vůkol jich samých čtyř i kol jejich. 13 Kola pak ta nazval okršlkem, jakž slyšely uši mé. 14 Ètyři tváři mělo každé. Tvář první tvář cherubínová, tvář pak druhá tvář člověčí, a třetí tvář lvová, čtvrtá pak tvář orličí. 15 I zdvihli se cherubínové. To jsou ta zvířata, kteráž jsem viděl u řeky Chebar. 16 Když pak šli cherubínové, šla i kola podlé nich, a když vznášeli cherubínové křídla svá, aby se pozdvihli od země, neuchylovala se také kola od nich. 17 Když stáli oni, stála, a když se vyzdvihovali, vyzdvihovala se s nimi; nebo duch zvířat byl v nich. 18 I odešla sláva Hospodinova od prahu domu, a stála nad cherubíny, 19 Hned jakž pozdvihli cherubínové křídel svých a vznesli se od země, před očima mýma odcházejíce, a kola naproti nim, a stála u vrat brány domu Hospodinova východní, a sláva Boha Izraelského svrchu nad nimi. 20 To jsou ta zvířata, kteráž jsem viděl pod Bohem Izraelským u řeky Chebar, a poznal jsem, že cherubínové byli. 21 Po čtyřech tvářích měl jeden každý, a po čtyřech křídlích jeden každý; podobenství také rukou lidských pod křídly jejich. 22 Podobenství pak tváří jejich bylo jako tváří, kteréž jsem byl viděl u řeky Chebar, oblíčej jejich i oni sami. Jeden každý přímo k své straně chodil.

1 M-am uitat și iată că pe cerul*Cap. 1:22,26. care era deasupra capului heruvimilor era ceva ca o piatră de safir; deasupra lor se vedea ceva asemănător cu un chip de scaun de domnie. 2 Și Domnul a zis*Cap. 9:2,3. omului aceluia îmbrăcat în haine de in: „Vâră-te între roțile de sub heruvimi, umple-ți mâinile cu*Cap. 1:13. cărbunii aprinși care sunt între heruvimi și împrăștie-i*Apoc. 8:5. peste cetate!" Și el s-a vârât între roți sub ochii mei. 3 Heruvimii stăteau în partea dreaptă a casei când s-a vârât omul acela între roți, iar norul a umplut curtea dinăuntru. 4 Atunci, slava*Vers. 18. Cap. 1:28;9:3. Domnului s-a ridicat de pe heruvimi și s-a îndreptat spre pragul casei, așa încât Templul s-a umplut*1 Împ. 8:10,11. Cap. 43:5. de nor și curtea s-a umplut de strălucirea slavei Domnului. 5 Vâjâitul*Cap. 1:24. aripilor heruvimilor s-a auzit până la curtea de afară, ca glasul*Ps. 29:3. Dumnezeului celui Atotputernic, când vorbește. 6 Când a poruncit deci omului aceluia îmbrăcat în haina de in să ia foc dintre roți, dintre heruvimi, omul acesta s-a dus și s-a așezat lângă roți. 7 Atunci, un heruvim a întins mâna între heruvimi spre focul care era între heruvimi; a luat foc și l-a pus în mâinile omului aceluia îmbrăcat cu haina de in. Și omul acesta l-a luat și a ieșit afară. 8 La heruvimi se vedea ceva*Cap. 1:8. Vers. 21. ca o mână de om sub aripile lor. 9 M-am uitat și iată*Cap. 1:15. că lângă heruvimi erau patru roți: o roată lângă un heruvim și o roată lângă celălalt heruvim, dar roțile acestea străluceau ca o piatră de*Cap. 1:16. crisolit. 10 După înfățișare, toate cele patru roți aveau același chip; fiecare roată părea că este în mijlocul altei roți. 11 Când*Cap. 1:17. mergeau, mergeau de cele patru laturi ale lor și nu se învârteau în mers, ci mergeau încotro mergea capul, fără să se învârtească în mersul lor. 12 Tot trupul heruvimilor, spatele lor, mâinile lor și aripile lor erau pline de ochi ca și cele patru roți dimprejur. 13 Am auzit cu urechile mele că roțile*Cap. 1:18. erau chemate „roți învârtitoare". 14 Fiecare*Cap. 1:6,10. avea patru fețe: fața celui dintâi era o față de heruvim; fața celui de-al doilea, o față de om; a celui de-al treilea, o față de leu și a celui de-al patrulea, o față de vultur. 15 Și heruvimii s-au ridicat. Erau făpturile vii*Cap. 1:5. pe care le văzusem lângă râul Chebar. 16 Când*Cap. 1:19. mergeau heruvimii, mergeau și roțile cu ei, și când își întindeau heruvimii aripile ca să se înalțe de la pământ, nici roțile nu se depărtau de ei. 17 Când*Cap. 1:12,20,21. se opreau ei, se opreau și ele, și când se înălțau ei, se înălțau și ele cu ei, căci duhul făpturilor vii era în ele. 18 Slava*Vers. 4. Domnului a plecat*Osea 9:12. din pragul Templului și s-a așezat pe heruvimi. 19 Heruvimii*Cap. 11:22. și-au întins aripile și s-au înălțat de pe pământ sub ochii mei; când au plecat ei, au plecat și roțile cu ei. S-au oprit la intrarea porții Casei Domnului spre răsărit; și slava Dumnezeului lui Israel era sus, deasupra lor. 20 Erau făpturile vii*Cap. 1:22. Vers. 15. pe care le văzusem sub Dumnezeul lui Israel, lângă*Cap. 1:1. râul Chebar, și am băgat de seamă că erau heruvimi. 21 Fiecare*Cap. 1:6. Vers. 14. avea patru fețe, fiecare avea patru aripi și sub aripile lor era ceva*Cap. 1:8. Vers. 8. ca o mână de om. 22 Dar fețele lor erau ca*Cap. 1:10. cele pe care le văzusem la râul Chebar, cu aceeași înfățișare: erau tot ei. Fiecare*Cap. 1:12. mergea drept înainte.