Ezechiel 20

1 Tedy stalo se léta sedmého, a dne desátého, pátého měsíce, přišli někteří z starších Izraelských raditi se s Hospodinem, a posadili se přede mnou. 2 Tehdy stalo se slovo Hospodinovo ke mně, řkoucí: 3 Synu člověčí, mluv k starším Izraelským a rci jim: Takto praví Panovník Hospodin: Zdali, abyste se se mnou radili, vy přicházíte? Živ jsem já, že vy se neradíte se mnou, dí Panovník Hospodin. 4 Zdali jich zastávati budeš? Zdali zastávati budeš, synu člověčí? Oznam jim ohavnosti otců jejich, 5 A rci jim: Takto praví Panovník Hospodin: V ten den, v kterýž jsem zvolil Izraele, zdvihl jsem ruku svou semeni domu Jákobova, a v známost jsem se uvedl jim v zemi Egyptské; zdvihlť jsem jim ruku svou, řka: Já jsem Hospodin Bůh váš. 6 V ten den zdvihl jsem jim ruku svou, že je vyvedu z země Egyptské do země, kterouž jsem jim obhlédl, tekoucí mlékem a strdí, jenž jest okrasa všech jiných zemí. 7 A řekl jsem jim: Jeden každý ohavnosti očí svých zavrzte, a ukydanými bohy Egyptskými se nepoškvrňujte, nebo já jsem Hospodin Bůh váš. 8 Ale zpurně se postavovali proti mně, aniž mne chtěli slyšeti, aniž kdo ohavnosti očí svých zavrhl, a ukydaných bohů Egyptských nezanechali. Protož jsem řekl: Vyleji prchlivost svou na ně, a vyplním hněv svůj na nich u prostřed země Egyptské. 9 A však učinil jsem pro jméno své, aby nebylo zlehčeno před očima těch národů, mezi nimiž byli, před jejichž očima jsem se jim v známost uvedl, že je chci vyvesti z země Egyptské. 10 Takž jsem je vyvedl z země Egyptské, a přivedl jsem je na poušť, 11 A dal jsem jim ustanovení svá, a soudy své v známost jsem jim uvedl, ješto činil-li by je kdo, jistě že by živ byl skrze ně. 12 Nadto i soboty své vydal jsem jim, aby byly na znamení mezi mnou a mezi nimi, aby znali, že já Hospodin jsem posvětitel jejich. 13 Ale dům Izraelský zpurně se postavovali proti mně na poušti, v ustanoveních mých nechodili, a soudy mými pohrdli, ješto činil-li by je kdo, jistě že by živ byl skrze ně; též soboty mé poškvrnili náramně. Pročež jsem řekl: Že vyleji prchlivost svou na ně na poušti, abych je docela vyhladil. 14 Ale učinil jsem pro jméno své, aby nebylo zlehčeno před očima těch národů, před jejichž očima jsem je vyvedl. 15 A však i já také přisáhl jsem jim na té poušti, že jich neuvedu do země, kterouž jsem byl dal, tekoucí mlékem a strdí, jenž jest okrasa všech jiných zemí, 16 Proto že soudy mými pohrdli, a v ustanoveních mých nechodili, a soboty mé poškvrnili, a že za ukydanými bohy jejich srdce jejich chodí. 17 Však odpustilo jim oko mé, tak že jsem jich nezahladil, a neučinil jim konce na poušti. 18 A řekl jsem synům jejich na též poušti: V ustanoveních otců svých nechoďte, a soudů jejich neostříhejte, a ukydanými bohy jejich se nepoškvrňujte. 19 Já jsem Hospodin Bůh váš, v ustanoveních mých choďte, a soudů mých ostříhejte, a čiňte je. 20 Též soboty mé svěťte, i budou na znamení mezi mnou a vámi, aby známé bylo, že já jsem Hospodin Bůh váš. 21 Ale zpurně se měli ke mně ti synové, v ustanoveních mých nechodili, a soudů mých nešetřili, aby je činili, (ješto činil-li by je kdo, jistě že by živ byl skrze ně), i soboty mé poškvrnili. I řekl jsem: Že vyleji prchlivost svou na ně, abych vyplnil hněv svůj na nich na té poušti. 22 Ale odvrátil jsem zase ruku svou; což jsem učinil pro jméno své, aby nebylo zlehčeno před očima těch národů, před jejichž očima jsem je vyvedl. 23 Také i těm přisáhl jsem na poušti, že je rozptýlím mezi pohany, a že je rozženu po krajinách, 24 Proto že soudů mých nečinili, a ustanoveními mými pohrdli, a soboty mé poškvrnili, a že k ukydaným bohům otců svých zření měli. 25 Pročež já také dal jsem jim ustanovení nedobrá, a soudy, skrze něž nebudou živi. 26 A poškvrnil jsem jich s jejich dary, (proto že provodili všecko, což otvírá život), abych je zkazil, aby poznali, že já jsem Hospodin. 27 Protož mluv k domu Izraelskému, synu člověčí, a rci jim: Takto praví Panovník Hospodin: Ještě i tímto rouhali se mi otcové vaši, dopouštějíce se proti mně přestoupení, 28 Že, když jsem je uvedl do země, o kteréž jsem přisáhl, že jim ji dám, kdež spatřili který pahrbek vysoký, aneb které dřevo husté, hned tu obětovali oběti své, a tu dávali popouzející dary své, tu kladli i vůni svou příjemnou, a tu obětovali mokré oběti své. 29 A ačkoli jsem říkal jim: Což jest ta výsost, kamž vy chodíváte? ale ona slove výsostí až do tohoto dne. 30 Protož rci domu Izraelskému: Takto praví Panovník Hospodin: Cestou-liž otců vašich vy se máte poškvrňovati, a s ohavnostmi jejich máte smilniti? 31 Též přinášejíce dary své, vodíce syny své skrze oheň, máte-liž se poškvrňovati při všech ukydaných bozích vašich až do tohoto dne, a ode mne vždy rady hledati, ó dome Izraelský? Živť jsem já, dí Panovník Hospodin, že vy se nebudete mne více raditi. 32 To pak, což jste sobě v mysli uložili, nikoli se nestane, že říkáte: Budeme jako jiní národové, jako čeledi jiných zemí, sloužíce dřevu a kameni. 33 Živ jsem já, praví Panovník Hospodin, že rukou silnou a ramenem vztaženým, a prchlivostí vylitou kralovati budu nad vámi. 34 Vyvedu vás zajisté z národů, a shromáždím vás z zemí, do nichž jste rozptýleni, rukou silnou a ramenem vztaženým, i prchlivostí vylitou. 35 A vodě vás po poušti těch národů, souditi se budu s vámi tam tváří v tvář. 36 Tak jako jsem se soudil s otci vašimi na poušti země Egyptské, tak se budu souditi s vámi, praví Panovník Hospodin. 37 A proženu vás pod hůl, abych vás uvedl do závazku smlouvy. 38 Ale ty, jenž se mi zprotivili a zpronevěřili, vymísím z vás; z země, v níž pohostinu jsou, vyvedu je, do země však Izraelské nevejdou. I zvíte, že já jsem Hospodin. 39 Vy tedy, ó dome Izraelský, takto praví Panovník Hospodin: Jdětež, služte každý ukydaným bohům svým i napotom, poněvadž neposloucháte mne, a jména mého svatého nepoškvrňujte více dary svými, a ukydanými bohy svými. 40 Nebo na hoře mé svaté, na hoře vysoké Izraelské, dí Panovník Hospodin, tam mi sloužiti budou všecken dům Izraelský, což jich koli bude v té zemi. Tam je laskavě přijmu, a tam vyhledávati budu od vás obětí vzhůru pozdvižení i prvotin darů vašich, se všemi svatými věcmi vašimi. 41 S vůní libou laskavě vás přijmu, když vás vyvedu z národů, a shromáždím vás z těch zemí, do nichž jste rozptýleni byli, a tak posvěcen budu v vás před očima těch národů. 42 I poznáte, že já jsem Hospodin, když vás uvedu do země Izraelské, do země té, o kteréž jsem přisáhl, že ji dám otcům vašim. 43 A tu se rozpomenete na cesty své a na všecky činy své, jimiž jste se poškvrňovali, tak že sami se býti hodné ošklivosti uznáte, pro všecky nešlechetnosti vaše, kteréž jste činívali. 44 Tu poznáte, že já jsem Hospodin, když vám to učiním pro jméno své, ne podlé cest vašich zlých, ani podlé činů vašich porušených, dome Izraelský, praví Panovník Hospodin. 45 I stalo se slovo Hospodinovo ke mně, řkoucí: 46 Synu člověčí, obrať tvář svou k straně polední, a vypusť jako rosu na poledne, a prorokuj proti lesu toho pole, kteréž jest na poledne. 47 A rci lesu polednímu: Slyš slovo Hospodinovo: Takto praví Panovník Hospodin: Aj, já zanítím v tobě oheň, kterýž sežere v tobě každé dřevo zelené i každé dřevo suché; nezhasneť plamen přeprudký, a budou jím opáleny všecky tváře od poledne až na půlnoci. 48 I uzří všeliké tělo, že jsem já Hospodin zapálil jej; nezhasneť. 49 I řekl jsem: Ach, Panovníče Hospodine, oni mi říkají: Však tento v přísloví nám toliko mluví.

Mustrări și făgăduințe

1 În al șaptelea an, în ziua a zecea a lunii a cincea, unii din bătrânii*Cap. 8:1;14:1. lui Israel au venit la mine să întrebe pe Domnul și au șezut jos înaintea mea. 2 Și cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 3 „Fiul omului, vorbește bătrânilor lui Israel și spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Să Mă întrebați ați venit? Pe viața Mea că nu*Vers. 31. Cap. 14:3. Mă voi lăsa să fiu întrebat de voi», zice Domnul Dumnezeu.’ 4 Vrei să-i judeci*Cap. 22:2;23:36., fiul omului? Dacă vrei să-i judeci, pune-le*Cap. 16:2. înainte urâciunile părinților lor! 5 Spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «În ziua când am*Exod 6:7.Deut. 7:6. ales pe Israel, Mi-am ridicat mâna spre sămânța casei lui Iacov și M-am arătat*Exod 3:8;4:31.Deut. 4:34. lor în țara Egiptului; Mi-am ridicat mâna spre ei și am zis: ‹Eu sunt*Exod 20:2. Domnul Dumnezeul vostru!› 6 În ziua aceea, Mi-am ridicat mâna spre ei ca să-i duc*Exod 3:8,17.Deut. 8:7-9.Ier. 32:22. din țara Egiptului într-o țară pe care o căutasem pentru ei, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă*Ps. 48:2. Vers. 15.Dan. 8:9;11:16,41.Zah. 7:14. dintre toate țările. 7 Atunci le-am zis: ‹Lepădați*Cap. 18:31., fiecare, urâciunile*2 Cron. 15:8. care vă atrag privirile și nu vă spurcați cu idolii*Lev. 17:7;18:3.Deut. 29:16-18.Ios. 24:14. Egiptului! Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!› 8 Dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea și n-au vrut să Mă asculte. Niciunul n-a lepădat urâciunile care îi atrăgeau privirile și n-au părăsit idolii Egiptului. Atunci Mi-am pus de gând să-Mi vărs mânia*Cap. 7:8. Vers. 13,21. peste ei, să-Mi sleiesc mânia împotriva lor, în mijlocul țării Egiptului. 9 Dar am avut în vedere*Exod 32:12.Num. 14:13.Deut. 9:28. Vers. 14,22. Cap. 36:21,22. Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor printre care se aflau și în fața cărora Mă arătasem lor, ca să-i scot din țara Egiptului. 10 Și i-am scos*Exod 13:18. astfel din țara Egiptului și i-am dus în pustie. 11 Le-am dat*Deut. 4:8.Neem. 9:13,14.Ps. 147:19,20. legile Mele și le-am făcut cunoscute poruncile Mele pe care*Lev. 18:5. Vers. 13,21.Rom. 10:5.Gal. 3:12. trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele. 12 Le-am dat și Sabatele Mele*Exod 20:8;31:13;35:2.Deut. 5:12.Neem. 9:14. să fie ca un semn între Mine și ei, pentru ca să știe că Eu sunt Domnul, care-i sfințesc. 13 Dar casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva Mea*Num. 14:22.Ps. 78:40;95:8-10. în pustie. N-au urmat legile Mele, ci au lepădat poruncile*Prov. 1:25. Vers. 16,24. Mele pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele și Mi-au pângărit*Exod 16:27. peste măsură de mult Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs mânia peste ei în pustie*Num. 14:29;26:65.Ps. 106:23., ca să-i nimicesc. 14 Dar am avut în vedere*Vers. 9,22. Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. 15 Chiar și în pustie Mi-am ridicat*Num. 14:28.Ps. 95:11;106:26. mâna spre ei și le-am jurat că nu-i voi duce în țara pe care le-o hotărâsem, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă*Vers. 6. din toate țările, 16 și aceasta pentru că*Vers. 13,24. au lepădat poruncile Mele și n-au urmat legile Mele și pentru că au pângărit Sabatele Mele, căci inima*Num. 15:39.Ps. 78:37.Amos 5:25,26.Fapte 7:42,43. nu li s-a depărtat de la idolii lor. 17 Dar M-am uitat cu milă*Ps. 78:38. la ei, nu i-am nimicit și nu i-am stârpit în pustie. 18 Atunci am zis fiilor lor în pustie: ‹Nu vă luați după rânduielile părinților voștri, nu țineți obiceiurile lor și nu vă spurcați cu idolii lor! 19 Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; umblați*Deut. 5:32,33;6;7;8;10;11;12. întocmai după rânduielile Mele, păziți poruncile Mele și împliniți-le! 20 Sfințiți*Ier. 17:22. Vers. 12. Sabatele Mele, căci ele sunt un semn între Mine și voi, ca să știți că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!› 21 Dar fiii s-au răzvrătit*Num. 25:1,2.Deut. 9:23,24;31:27. și ei împotriva Mea. N-au umblat după rânduielile Mele, n-au păzit și n-au împlinit poruncile Mele pe care*Vers. 11,13. trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele și au pângărit Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs*Vers. 8,13. urgia peste ei, să-Mi sting mânia împotriva lor în pustie. 22 Dar Mi-am tras mâna*Ps. 78:38. Vers. 17. înapoi și am avut în vedere*Vers. 9,14. Numele Meu, ca să nu fie pângărit înaintea neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. 23 În pustie, Mi-am ridicat iarăși mâna spre ei și le-am jurat că am să-i împrăștii*Lev. 26:33.Deut. 28:64.Ps. 106:27.Ier. 15:4. printre neamuri și să-i risipesc în felurite țări, 24 pentru că n-au împlinit*Vers. 13,16. poruncile Mele și au lepădat învățăturile Mele, au pângărit Sabatele mele și și-au întors ochii*Cap. 6:9. spre idolii părinților lor. 25 Ba încă le-am dat și legi*Ps. 81:12. Vers. 39.Rom. 1:24.2 Tes. 2:11. care nu erau bune și porunci prin care nu puteau să trăiască. 26 I-am spurcat prin darurile lor de mâncare, când treceau prin foc*2 Împ. 17:17;21:6.2 Cron. 28:3;33:6.Ier. 32:35. Cap. 16:20,21. pe toți întâii lor născuți; am vrut să-i pedepsesc astfel și să le arăt*Cap. 6:7. că Eu sunt Domnul.»’ 27 De aceea, fiul omului, vorbește casei lui Israel și spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Părinții voștri M-au batjocorit*Rom. 2:24. și mai mult, arătându-se necredincioși față de Mine. 28 Și anume, când i-am dus în țara pe care jurasem că le-o voi da, și ei și-au aruncat ochii*Is. 57:5. Cap. 6:13; 16:19. spre orice deal înalt și spre orice copac stufos, acolo și-au adus jertfele, acolo și-au adus darurile de mâncare care Mă mâniau, acolo și-au ars miresmele de un miros plăcut și acolo și-au turnat jertfele de băutură. 29 Eu i-am întrebat: ‹Ce sunt aceste înălțimi la care vă duceți?› De aceea li s-a dat numele de înălțimi până în ziua de azi!»’ 30 De aceea spune casei lui Israel: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Voiți voi să vă spurcați în felul părinților voștri și să curviți alergând după urâciunile lor? 31 Da, aducându-vă darurile*Vers. 26. de mâncare, trecându-vă copiii prin foc, vă spurcați și azi prin idolii voștri. Și Eu să Mă las*Vers. 3. să fiu întrebat de voi, casa lui Israel! Pe viața Mea», zice Domnul Dumnezeu, «că nu Mă voi lăsa întrebat de voi! 32 Nu veți vedea împlinindu-se ce vă*Cap. 11:5. închipuiți când ziceți: ‹Vrem să fim ca neamurile, ca familiile celorlalte țări, vrem să slujim lemnului și pietrei!› 33 Pe viața Mea», zice Domnul Dumnezeu, «că Eu Însumi voi fi Împărat peste voi, cu mână tare și cu braț întins*Ier. 21:5. și vărsându-Mi urgia. 34 Vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi strânge din țările în care v-am risipit cu mână tare și cu braț întins și vărsându-Mi urgia. 35 Vă voi aduce în pustia popoarelor și acolo*Ier. 2:9,35. Cap. 17:20. Mă voi judeca față în față cu voi. 36 Cum M-am judecat*Num. 14:21-23,28,29. cu părinții voștri în pustia țării Egiptului, așa Mă voi judeca și cu voi», zice Domnul Dumnezeu. 37 «Vă voi trece*Lev. 27:32.Ier. 33:13. pe sub toiag și vă voi pune sub mustrarea legământului. 38 Voi deosebi*Cap. 34:17,20.Mat. 25:32,33. dintre voi pe cei îndărătnici și pe cei ce nu-Mi sunt credincioși; îi voi scoate din țara în care sunt străini, dar nu vor merge*Ier. 44:14. iarăși în țara lui Israel. Și veți ști*Cap. 6:7;15:7;23:49. că Eu sunt Domnul.»’" 39 Acum, casa lui Israel, așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Duceți-vă și slujiți*Jud. 10:14.Ps. 81:12.Amos 4:4. fiecare la idolii voștri! După aceea, Mă veți asculta negreșit și nu veți mai pângări*Is. 1:13. Cap. 23:38,39. Numele Meu cel sfânt cu darurile voastre de mâncare și cu idolii voștri! 40 Căci pe muntele Meu*Is. 2:2,3. Cap. 17:23.Mica 4:1. cel sfânt, pe muntele cel înalt al lui Israel", zice Domnul Dumnezeu, „acolo Îmi va sluji toată casa lui Israel, toți cei ce vor fi în țară; acolo îi*Is. 56:7;60:7.Zah. 8:20.Mal. 3:4.Rom. 12:1. voi primi cu bunăvoință, voi cere darurile voastre de mâncare, cele dintâi roade din darurile voastre și tot ce-Mi veți închina. 41 Vă voi primi ca pe niște miresme*Efes. 5:2.Filip. 4:18. cu miros plăcut, după ce vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi strânge din țările în care sunteți risipiți, și voi fi sfințit de voi înaintea neamurilor. 42 Și*Vers. 38,44. Cap. 36:23;38:23. veți ști că Eu sunt Domnul când*Cap. 11:17;34:13;36:24. vă voi aduce înapoi în țara lui Israel, în țara pe care jurasem că o voi da părinților voștri. 43 Acolo*Cap. 16:61. vă veți aduce aminte de purtarea voastră și de toate faptele voastre cu care v-ați spurcat și vă va fi scârbă*Lev. 26:39. Cap. 6:9.Osea 5:15. de voi înșivă din pricina tuturor fărădelegilor pe care le-ați făcut. 44 Și veți ști*Vers. 38. Cap. 24:24. că Eu sunt Domnul când Mă voi purta cu voi având în vedere*Cap. 36:22. Numele Meu, și nicidecum după purtarea voastră rea, nici după faptele voastre stricate, casa lui Israel", zice Domnul Dumnezeu.

Împotriva Ierusalimului și a amoniților

45 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 46 „Fiul omului*Cap. 6:2;21:2., întoarce-ți fața spre miazăzi și vorbește împotriva locurilor de miazăzi! Prorocește împotriva pădurii din câmpiile de miazăzi! 47 Spune pădurii de la miazăzi: ‘Ascultă cuvântul Domnului! Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată, voi aprinde*Ier. 21:14. un foc în tine care va mistui orice*Luca 23:31. copac verde și orice copac uscat: nimeni nu va putea stinge flacăra aprinsă și totul va fi ars de ea, de la miazăzi*Cap. 21:4. până la miazănoapte. 48 Și orice făptură va vedea că Eu, Domnul, l-am aprins, și nu se va stinge nicidecum!»’" 49 Eu am zis: „Ah, Doamne Dumnezeule! Ei zic despre mine: ‘Omul acesta face întruna la pilde!’"