Ezechiel 8

1 I stalo se léta šestého, v pátý den šestého měsíce, že jsem seděl v domě svém, a starší Judští seděli přede mnou. I připadla na mne tu ruka Panovníka Hospodina. 2 A viděl jsem, a aj, podobenství na pohledění jako oheň. Od bedr jeho dolů oheň, od bedr pak jeho vzhůru na pohledění jako blesk, na pohledění jako nějaká velmi prudká světlost. 3 Tedy vztáh podobenství ruky, vzal mne za kštici hlavy mé, a vyzdvihl mne Duch mezi nebe a mezi zemi, a uvedl mne do Jeruzaléma u viděních Božích, k vratům brány vnitřní, kteráž patří na půlnoci, kdež byla stolice modly k horlivosti a k zůřivosti popouzející. 4 A aj, sláva Boha Izraelského byla tam na pohledění jako ta, kterouž jsem viděl v údolí. 5 I řekl mi: Synu člověčí, pozdvihni nyní očí svých k cestě na půlnoci. Tedy pozdvihl jsem oči svých k cestě na půlnoci, a aj, na půlnoci u brány oltářové ta modla horlení, právě kudyž se vchází. 6 V tom řekl mi: Synu člověčí, vidíš-liž ty, co tito činí, ohavnosti tak veliké, kteréž činí dům Izraelský tuto, tak že se vzdáliti musím od svatyně své? Ale obrátě se, uzříš ještě větší ohavnosti. 7 I přivedl mne ke dveřům síně, kdež jsem uzřel, a aj, díra jedna byla v stěně. 8 A řekl mi: Synu člověčí, kopej medle tu stěnu. I kopal jsem stěnu, a aj, dvéře jedny. 9 Tedy řekl mi: Vejdi, a viz ohavnosti tyto nejhorší, kteréž oni činí zde. 10 Protož všed, uzřel jsem, a aj, všeliké podobenství zeměplazů a hovad ohyzdných, i všech ukydaných bohů domu Izraelského vyryto bylo na stěně vůkol a vůkol. 11 A sedmdesáte mužů z starších domu Izraelského, s Jazaniášem synem Safanovým, stojícím u prostřed nich, stáli před nimi, maje každý kadidlnici svou v ruce své, tak že hustý oblak kadění vzhůru vstupoval. 12 I řekl mi: Viděl-lis, synu člověčí, co starší domu Izraelského činí ve tmě, jeden každý v pokojích svých malovaných? Nebo říkají: Nikoli na nás nepatří Hospodin, opustil Hospodin zemi. 13 Dále mi řekl: Obrátě se, uzříš ještě větší ohavnosti, kteréž oni činí. 14 I přivedl mne k vratům brány domu Hospodinova, kteráž jest na půlnoci, a aj, ženy seděly tam, plačíce Tammuze. 15 I řekl mi: Viděl-lis, synu člověčí? Obrátě se, uzříš ještě větší ohavnosti nad tyto. 16 Tedy uvedl mne do síně domu Hospodinova vnitřní, a aj, u vrat chrámu Hospodinova, mezi síňcí a oltářem bylo okolo pětmecítma mužů, jejichž záda byla k chrámu Hospodinovu, tváři pak jejich k východu, kteříž klaněli se proti východu slunce. 17 I řekl mi: Viděl-lis, synu člověčí? Zdali lehká věc jest domu Judovu, aby činili ohavnosti tyto, kteréž činí zde? Nebo naplnivše zemi nátiskem, obrátili se, aby mne popouzeli, a aj, přičinějí ratolest vinnou k nosům svým. 18 Protož i já také učiním podlé prchlivosti; neslitujeť se oko mé, aniž se smiluji. I budou volati v uši mé hlasem velikým, a nevyslyším jich.

1 În al șaselea an, în ziua a cincea a lunii a șasea, pe când ședeam în casă, și bătrânii*Cap. 14:1;20:1;33:31. lui Iuda ședeau înaintea mea, mâna*Cap. 1:3;3:22. Domnului Dumnezeu a căzut peste mine. 2 M-am uitat*Cap. 1:26,27. și iată că era un chip care avea o înfățișare de om; de la coapse în jos era foc și de la coapse în sus era ceva strălucitor, ca niște aramă*Cap. 1:4. lustruită. 3 El a întins*Dan. 5:5. ceva ca o mână și m-a apucat de zulufii capului. Duhul m-a răpit*Cap. 3:15. între pământ și cer și m-a*Cap. 11:1,24;40:2. dus, în vedenii dumnezeiești, la Ierusalim, la ușa porții de la curtea dinăuntru, care caută spre miazănoapte, unde era locul*Ier. 7:30;32:34. Cap. 5:11. idolului geloziei, care stârnea*Deut. 32:16,21. gelozia Domnului. 4 Și iată că slava Dumnezeului lui Israel era acolo, așa cum o văzusem*Cap. 1:28;3:22,23. în vale. 5 El mi-a zis: „Fiul omului, ia ridică ochii spre miazănoapte!" Am ridicat ochii spre miazănoapte; iată că idolul acesta al geloziei era la miazănoapte de poarta altarului, la intrare. 6 Și El mi-a zis: „Fiul omului, vezi ce fac ei? Vezi tu marile urâciuni pe care le săvârșește aici casa lui Israel, ca să Mă depărteze de Sfântul Meu Locaș? Dar vei mai vedea și alte urâciuni și mai mari!" 7 Atunci m-a dus la poarta curții. M-am uitat și iată că era o gaură în perete! 8 Și mi-a zis: „Fiul omului, ia sapă în perete!" Am săpat în zid și iată că era o ușă. 9 Și mi-a zis: „Intră și vezi urâciunile cele rele pe care le săvârșesc ei aici!" 10 Am intrat și m-am uitat; și iată că erau tot felul de chipuri de târâtoare și de dobitoace urâcioase și toți idolii casei lui Israel zugrăviți pe perete de jur împrejur. 11 Înaintea acestor idoli stăteau șaptezeci de oameni din bătrânii casei lui Israel, în mijlocul cărora era Iaazania, fiul lui Șafan; fiecare din ei avea o cădelniță în mână și se înălța un nor gros de tămâie. 12 Și El mi-a zis: „Fiul omului, vezi ce fac în întuneric bătrânii casei lui Israel, fiecare în odaia lui plină de chipuri? Căci ei zic: ‘Nu ne vede*Cap. 9:9. Domnul; a părăsit Domnul țara aceasta!’" 13 Și mi-a zis: „Vei mai vedea și alte urâciuni mari pe care le săvârșesc ei!" 14 Și m-a dus la intrarea porții Casei Domnului dinspre miazănoapte. Și iată că acolo stăteau niște femei care plângeau pe Tamuz. 15 Și El mi-a zis: „Vezi, fiul omului? Vei mai vedea și alte urâciuni mai mari decât acestea!" 16 Și m-a dus în curtea dinăuntru a Casei Domnului. Și iată că, la ușa Templului Domnului, între pridvor*Ioel 2:17. și altar, erau aproape douăzeci și cinci*Cap. 11:1. de oameni cu dosul*Ier. 2:27;32:33. întors spre Templul Domnului și cu fața spre răsărit și se închinau înaintea soarelui*Deut. 4:19.2 Împ. 23:5,11.Iov 31:26.Ier. 44:17., spre răsărit. 17 Și El mi-a zis: „Vezi, fiul omului? Este prea puțin oare pentru casa lui Iuda că săvârșesc ei urâciunile pe care le săvârșesc aici? Trebuia să mai umple și țara cu silnicie*Cap. 9:9. și să nu înceteze să Mă mânie? Iată că ei își apropie ramura de nas! 18 De aceea*Cap. 5:13;16:42;24:13. și Eu voi lucra cu urgie, ochiul Meu*Cap. 5:11;7:4,9;9:5,10. va fi fără milă și nu Mă voi îndura; chiar dacă vor striga*Prov. 1:28.Is. 1:15.Ier. 11:11;14:12.Mica 3:4.Zah. 7:13. în gura mare la urechile Mele, tot nu-i voi asculta."