1 Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -2 Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.3 Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -5 Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -6 Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -8 Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -9 Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -11 Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -12 Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -13 Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -15 Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -16 La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -17 Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -18 Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -19 Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -20 Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -21 Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -23 Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -24 Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -25 Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -26 Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -27 Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -28 Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

1 平静相安地吃一块干饼， 胜过筵席满屋， 吵闹相争。 2 明慧的仆人， 必管辖主人贻羞的儿子； 又可以在众儿子中同分产业。 3 用锅炼银， 用炉炼金； 唯有耶和华锻炼人心。 4 作恶的人留心听邪恶的话； 说谎的人侧耳听攻击人的话。 5 嘲笑穷人的就是辱骂造他的主； 幸灾乐祸的必难免受惩罚。 6 儿孙是老人的冠冕， 父亲是儿女的荣耀。 7 愚顽人说佳美的话是不相称的， 何况尊贵的人说虚谎的话呢！ 8 在馈送的人看来， 贿赂有如灵符（"灵符"原文作"恩惠宝石"）； 无论他到哪里， 都必顺利。 9 遮掩别人过犯的， 得到人的喜爱； 屡次提起别人过错的， 离间亲密的朋友。 10 对聪明人说一句责备的话， 胜过责打愚昧人一百下。 11 悖逆的人只求恶事， 必有残忍的使者奉派去对付他。 12 宁愿遇见失掉幼子的母熊， 也不愿遇见正在行愚妄事的愚昧人。 13 以恶报善的， 灾祸必不离开他的家。 14 纷争的开始， 如同决堤的水； 所以在争执发生以前， 就要制止。 15 宣判恶人为义， 裁定义人有罪， 二者都是耶和华所厌恶的。 16 愚昧人既是无知， 为什么手里拿着价银要买智慧呢？ 17 朋友常显爱心， 兄弟为患难而生。 18 为邻舍击掌作保证人的， 是无知的人。 19 喜爱争竞的就是喜爱过犯； 把家门建高的自取灭亡。 20 心存欺诈的得不着益处； 舌头搬弄是非的必陷在祸患中。 21 生下愚昧的儿子， 使父亲忧愁； 愚顽人的父亲毫无喜乐。 22 心里喜乐就是良药； 心灵忧郁使骨头枯干。 23 恶人暗中（"暗中"原文作"从怀里"）接受贿赂， 为要歪曲公正。 24 聪明人面前有智慧， 愚昧人却眼望地极。 25 愚昧的儿子使父亲愁烦， 使母亲痛苦。 26 惩罚义人， 已是不当； 击打正直的官长， 更是不妥。 27 有知识的约束自己的言语； 聪明人心平气和。 28 愚妄人默不作声， 也算是智慧； 闭口不言， 也算是聪明。