1 Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

2 Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

3 Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

5 Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

6 Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

8 Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

9 Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

11 Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

12 Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

13 Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

15 Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

16 La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

17 Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

18 Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

19 Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

20 Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

21 Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

23 Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

24 Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

25 Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

26 Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

27 Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

28 Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

1 平静相安地吃一块干饼， 胜过筵席满屋， 吵闹相争。

2 明慧的仆人， 必管辖主人贻羞的儿子； 又可以在众儿子中同分产业。

3 用锅炼银， 用炉炼金； 唯有耶和华锻炼人心。

4 作恶的人留心听邪恶的话； 说谎的人侧耳听攻击人的话。

5 嘲笑穷人的就是辱骂造他的主； 幸灾乐祸的必难免受惩罚。

6 儿孙是老人的冠冕， 父亲是儿女的荣耀。

7 愚顽人说佳美的话是不相称的， 何况尊贵的人说虚谎的话呢！

8 在馈送的人看来， 贿赂有如灵符（"灵符"原文作"恩惠宝石"）； 无论他到哪里， 都必顺利。

9 遮掩别人过犯的， 得到人的喜爱； 屡次提起别人过错的， 离间亲密的朋友。

10 对聪明人说一句责备的话， 胜过责打愚昧人一百下。

11 悖逆的人只求恶事， 必有残忍的使者奉派去对付他。

12 宁愿遇见失掉幼子的母熊， 也不愿遇见正在行愚妄事的愚昧人。

13 以恶报善的， 灾祸必不离开他的家。

14 纷争的开始， 如同决堤的水； 所以在争执发生以前， 就要制止。

15 宣判恶人为义， 裁定义人有罪， 二者都是耶和华所厌恶的。

16 愚昧人既是无知， 为什么手里拿着价银要买智慧呢？

17 朋友常显爱心， 兄弟为患难而生。

18 为邻舍击掌作保证人的， 是无知的人。

19 喜爱争竞的就是喜爱过犯； 把家门建高的自取灭亡。

20 心存欺诈的得不着益处； 舌头搬弄是非的必陷在祸患中。

21 生下愚昧的儿子， 使父亲忧愁； 愚顽人的父亲毫无喜乐。

22 心里喜乐就是良药； 心灵忧郁使骨头枯干。

23 恶人暗中（"暗中"原文作"从怀里"）接受贿赂， 为要歪曲公正。

24 聪明人面前有智慧， 愚昧人却眼望地极。

25 愚昧的儿子使父亲愁烦， 使母亲痛苦。

26 惩罚义人， 已是不当； 击打正直的官长， 更是不妥。

27 有知识的约束自己的言语； 聪明人心平气和。

28 愚妄人默不作声， 也算是智慧； 闭口不言， 也算是聪明。