1 Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -
2 Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -
3 Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -
4 Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -
5 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -
6 Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -
7 Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -
8 Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -
9 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -
10 Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -
11 Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -
12 Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -
13 Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -
14 Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -
15 Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -
16 Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -
17 Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -
18 Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -
19 Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -
20 Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -
21 Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -
22 Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -
23 Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -
24 Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -
25 Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -
26 Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -
27 Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -
28 Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -
29 Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.
1 行为完全的穷人， 胜过说话欺诈的愚昧人。
2 一个人没有知识是不好的， 脚步匆忙的， 难免失足。
3 人的愚妄毁灭自己的道路； 他的心却恼怒耶和华。
4 财富使朋友增多， 但穷人连他的一个朋友也与他分离。
5 作假见证的必难免受惩罚； 吐出谎言的必不能逃脱。
6 尊贵的人， 很多人求他的情面； 慷慨施赠的， 人人都作他的朋友。
7 贫穷人的兄弟都恨他； 他的朋友更疏远他。虽然他多多恳求他们， 他们却不理会。
8 得着智慧的， 爱惜自己的性命； 保持明达的， 必得益处。
9 作假见证的必难免受惩罚； 吐出谎言的终必灭亡。
10 愚昧人生活奢侈是不相称的， 何况奴仆管辖领袖呢！
11 人的明慧使他不轻易动怒； 宽恕别人过失的， 是自己的荣耀。
12 王的忿怒， 好像狮子的吼叫， 他的恩宠， 如同草上的朝露。
13 愚昧的儿子是父亲的祸患， 吵闹的妻子好像雨水不停地滴漏。
14 房屋与财富是祖宗遗留的产业； 唯有明慧的妻子是耶和华所赐的。
15 懒惰使人沉睡， 闲懒的人必受饥饿。
16 谨守诫命的， 保全自己的性命； 轻忽自己道路的， 必致死亡。
17 恩待穷人的， 等于借钱给耶和华； 他所行的， 耶和华必偿还。
18 趁着还有指望的时候， 要管教你的儿子； 不可存心任他死亡。
19 常发烈怒的人， 必须受罚， 如果你帮助他， 就必须一而再帮助他。
20 你要听劝告， 受管教， 好使你将来作个有智慧的人。
21 人心里的谋算很多， 唯有耶和华的计划能实现。
22 人所渴望的， 就是忠诚； 作穷人比作撒谎的人还好。
23 敬畏耶和华的， 得着生命； 他必安居知足， 不会遭受祸患。
24 懒惰人把手放在盘子里， 连拿食物送回口边， 也不愿意。
25 责打好讥笑人的， 愚蒙人就会变得精明； 责备聪明人， 他就会明白知识。
26 虐待父亲， 赶走母亲的， 是贻羞可耻的儿子。
27 我儿， 你若是停止听受管教， 就会偏离知识的言语。
28 无赖作见证， 嘲笑公平， 恶人的口， 吞吃罪孽。
29 刑罚是为好讥笑人的预备的， 鞭打是为愚昧人的背预备的。