1 Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;
2 căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -
3 Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;
4 prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.
5 Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.
6 Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -
7 Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -
8 Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -
9 Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -
10 Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -
11 Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -
12 Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -
13 Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
14 Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -
15 Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.
16 Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.
17 Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,
18 ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -
19 Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!
20 Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -
21 Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!
22 Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -
23 Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -
24 Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.
25 Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -
26 Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.
27 Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -
28 Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -
29 Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -
30 Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.
31 Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.
32 M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.
33 ,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...
34 Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
1 你不要嫉妒恶人， 也不要祈望与他们共处。
2 因为他们的心图谋强暴， 他们的嘴唇讲论奸恶。
3 房屋的建造是凭着智慧， 又借着聪明得到坚立；
4 并且借着知识， 各房间充满各样宝贵和美好的财物。
5 智慧人大有能力， 有知识的人力上加力。
6 你要凭着智谋去作战； 谋士众多， 就可得胜。
7 智慧对愚妄人来说是太高超， 因此他在城门口哑口无言。
8 计划作恶的， 必称为阴谋家。
9 愚妄人的计谋， 尽是罪恶； 好讥笑人的是人所厌恶的。
10 你在患难的日子若是懈怠， 你的力量就微小。
11 被拉到死地的人， 你要拯救； 将要被杀戮的人， 你要挽救。
12 如果你说： "这事我不知道。"那衡量人心的不明白吗？那看顾你性命的不晓得吗？他不按照各人的行为报应各人吗？
13 我儿， 你要吃蜜， 因为这是好的； 吃蜂房下滴的蜜， 就觉甘甜。
14 要知道智慧对你的心也是这样， 如果你得着智慧， 就必有好结局， 你的盼望也不会断绝。
15 恶人哪！ 不要埋伏攻击义人的住处， 不要毁坏他的居所。
16 因为义人虽然七次跌倒， 仍能再起来； 但恶人必在祸患中绊倒。
17 你的仇敌跌倒的时候， 你不要欢喜； 他绊倒的时候， 你心里不可欢乐。
18 恐怕耶和华看见了， 就不喜悦， 把他的怒气从仇敌的身上， 转到你的身上。
19 不要因作恶的人心怀不平， 也不要嫉妒恶人。
20 因为恶人必没有好结局， 恶人的灯必要熄灭。
21 我儿， 你要敬畏耶和华， 也要尊敬君王； 不要与叛逆的人结交。
22 因为他们的刑罚必忽然临到； 耶和华与君王要施行的毁灭， 谁能晓得呢？
23 以下也是智慧人的话： 审判的时候看人的情面是不对的。
24 对坏人说"你是好人"的， 万民都要咒骂他， 万族都必憎恶他。
25 指责坏人的， 必得欢悦； 美福必临到他们。
26 应对诚实的， 如同亲吻别人。
27 你要在外面预备好你的工作， 在田间为自己准备妥当， 然后建造你的房屋。
28 不可无故作证指控你的邻舍； 不可诬告他人。
29 你不可说： "人怎样待我， 我也怎样待他； 我要照他所行的报复他。"
30 我经过懒惰人的田地， 无知人的葡萄园；
31 只见到处长满蒺藜， 地面盖满刺草， 石墙也倒塌了。
32 我看了， 就用心思想； 我见了， 就领受了教训。
33 再睡片时， 打盹片时， 抱着手躺卧片时，
34 你的贫穷就必像强盗来到， 你的缺乏就必像拿兵器的人来到。