1 Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -2 Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -3 Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -4 Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! -5 Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -6 Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -7 Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -8 Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -9 Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` -10 Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. -11 Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -12 Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -13 Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -14 ,,Rău! Rău!`` zice cumpărătorul, şi plecînd, se fericeşte. -15 Este aur şi sînt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sînt un lucru scump. -16 Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -17 Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -18 Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -19 Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -20 Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -21 O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -22 Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -23 Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -24 Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -25 Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -26 Un împărat înţelept vîntură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -27 Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. -28 Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -29 Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. -30 Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăile şi vînătăile pînă la rană. -

1 酒能使人狂放， 烈酒能使人喧哗； 所有因醉酒而犯错的， 都没有智慧。 2 王的震怒好像狮子的吼叫； 触怒他的是自害己命。 3 平息纷争就是人的荣耀； 只有愚妄人个个都爱争执。 4 懒惰人冬天不耕种； 到收割的时候， 出去求食， 必一无所得。 5 人心里的谋略如同深水， 唯有聪明人能汲引出来。 6 很多人自称忠诚， 但信实的人， 谁能遇着呢？ 7 行为完全的义人， 他的后代是有福的。 8 君王坐在审判的位上， 他的眼目查察一切恶事。 9 谁能说： "我洁净了我的心， 我是清洁无罪的"？ 10 不同的法码， 不同的量器， 两样都是耶和华所厌恶的。 11 孩童的行动是否清洁正直， 凭他的行为就可以把他自己显明出来。 12 能听的耳朵和能看的眼睛， 两样都是耶和华所造的。 13 不要贪睡， 免得你贫穷； 睁开眼睛， 你才有饱餐。 14 买东西的说： "不好， 不好！ "离去以后， 他就自夸。 15 虽有金子、许多红宝石和宝器， 但充满知识的嘴唇比这一切更宝贵。 16 谁为陌生人作保证人， 就拿去谁的衣服； 谁替妓女作保证人， 谁就要作担保。 17 欺骗得来的食物， 人总觉得甘甜； 事后他的口必充满沙石。 18 计划要有筹算才能确立； 作战也要倚靠智谋。 19 到处搬弄是非的， 泄露秘密； 好说闲言的， 不可与他结交。 20 咒骂父母的， 他的灯必在漆黑的幽暗中熄灭。 21 起初迅速得来的产业， 最后却不是福气。 22 你不要说： "我要以恶报恶"； 要等候耶和华， 他必拯救你。 23 不同的法码是耶和华所厌恶的； 诡诈的天平， 也是邪恶的。 24 人的脚步是由耶和华所定， 人怎能明白自己的道路呢？ 25 如果有人轻率地说： "这是归 神为圣之物"， 许愿以后才重新考虑， 就是自陷网罗。 26 智慧的王簸散恶人， 并用车轮碾他们。 27 人的灵是耶和华的灯， 探照人的脏腑。 28 慈爱和信实保护君王， 他的王位也借慈爱维持。 29 气力是年轻人的荣耀， 白发是老年人的尊荣。 30 鞭伤能除净人的邪恶， 责打能洗净人的脏腑。