1 Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

2 Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

3 Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

4 Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

5 Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

6 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

7 Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

8 Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

9 Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

10 Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

11 Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

12 Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

13 Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

14 Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

15 O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

16 Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

17 După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

18 Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

19 Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

20 După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

21 Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

22 Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

23 Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

24 Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

25 Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

26 Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

27 laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

1 不要为明日自夸， 因为今天要发生什么事， 你尚且不知道。

2 让外人夸奖你， 不可自己夸奖自己； 让别人称赞你， 不可自己称赞自己。

3 石头重， 沙土也重， 愚妄人的怒气比这两样更重。

4 烈怒虽然凶残， 暴怒又好像狂澜， 人还可以抵受； 但面对嫉妒， 谁能站立得住呢？

5 坦白的责备， 胜过暗中的爱。

6 爱你的人加的创伤是出于忠诚； 恨你的人却与你连连亲嘴。

7 吃饱的人连蜂房的蜜也厌恶； 饥饿的人连一切苦的东西都觉得甘甜。

8 离家的人到处飘泊， 好像离巢的雀鸟到处游飞一样。

9 膏油和香料使人心畅快， 朋友真诚的劝勉也使人觉得甘甜。

10 你的朋友和你父亲的朋友， 你都不可离弃； 在你遭遇患难的日子， 不可进你兄弟的家。在附近的邻舍胜过在远方的兄弟。

11 我儿， 你要作智慧人， 使我的心快乐， 我也可以回答那羞辱我的。

12 精明人看见灾祸， 就躲藏起来； 愚蒙人反往前走， 自取祸害。

13 谁为陌生人作保证人， 就拿去谁的衣服； 谁替妓女作保证人， 谁就要作担保。

14 清晨起来大声为邻舍祝福的， 就等于是咒诅他。

15 下大雨的时候不断滴漏； 就像吵闹的妇人一样；

16 谁要拦阻她， 就像拦阻风， 也像右手抓油。

17 铁磨铁， 磨得锋利； 朋友互相切磋， 才智（"才智"原文作"面"）也变得敏锐。

18 照料无花果树的， 必吃树上的果子； 事奉主人的， 必得尊荣。

19 水怎样映照人面， 人的心思也怎样反映其人。

20 阴间和灭亡不会满足， 人的眼目也是一样。

21 用锅炼银， 用炉炼金； 人的称赞也试炼人。

22 你虽然用杵把愚妄人与碎谷一同捣在臼中， 他的愚妄还是离不了他。

23 你要清楚知道你羊群的景况， 专心照料你的牛群。

24 因为财富不是永恒的， 冠冕也不能存到万代。

25 干草割去， 嫩草又出现， 山上的野草也都收集起来。

26 羊羔的毛可以给你作衣服， 山羊可以作买田地的价银。

27 山羊奶足够作你的食物， 也足够作你一家的食物， 并且足够维持你众婢女的生活。