1 Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.
2 Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?
3 Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.
4 Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;
5 ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.
6 Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;
7 ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -
8 Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!
9 Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.
10 Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.
11 Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.
12 Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
13 Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.
14 Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.
15 Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
16 Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -
17 Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.
18 Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
19 Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.
20 Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
21 Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.
22 Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.
23 Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.
24 Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.
25 Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.
26 Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.
27 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.
28 Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:
29 ,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``
30 Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31 Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii
1 利慕伊勒王的话， 是 神的默示， 是他母亲教训他的：
2 "我儿， 我腹中生的儿啊！ 我许愿所得的儿啊， 我要对你说什么呢？
3 不要把你的精力给妇女， 也不要有败坏君王的行为。
4 利慕伊勒啊！ 君王不可喝酒； 君王千万不可喝酒； 掌权的不可贪饮烈酒。
5 恐怕喝了酒， 就忘记律例， 把困苦人的一切案件都颠倒了。
6 要把烈酒给将要灭亡的人喝； 把酒给心里愁苦的人喝；
7 让他喝了， 就忘记自己的贫穷， 也不再记念自己的烦恼。
8 你要为不能自辩的人开口说话， 为所有贫苦的人伸冤。
9 你要开口说话， 秉公审判， 为困苦和穷乏的人伸冤。"
10 有才德的妇人， 谁能得着呢？她的价值远胜过红宝石。
11 她丈夫心里倚靠她， 就不会缺少收入。
12 她一生的年日， 只带给丈夫益处， 没有害处。
13 她搜求羊毛和细麻， 乐意亲手作工。
14 她好像一队商船， 从远方运来食物。
15 天还未亮， 她就起来， 把食物分给家人， 把当作的工分派众婢女。
16 她选择了一块田， 就把它买下来， 用自己双手赚得的收入栽种葡萄园。
17 她以能力束腰， 使自己的膀臂有力。
18 她知道自己的经营获利， 她的灯终夜不灭。
19 她伸手拿着卷线竿， 手掌握着纺锤。
20 她张手赒济困苦人， 伸手帮助穷乏人。
21 她不因下雪为自己的家人担心， 因为她全家都穿着温暖的朱红色衣服。
22 她为自己做床毯， 她的衣服是细麻和紫色布料做的。
23 她丈夫与本地的长老在城门口同坐， 是众人都认识的。
24 她做细麻布衣服出售， 又供应腰带给商人。
25 她以能力和威仪为衣服， 想到日后的幸福就欢笑。
26 她开口就说出智慧的话； 她的舌头上充满慈爱的训诲。
27 她监管一切家务， 从不白吃闲饭。
28 她的儿女都起来称她是有福的， 她的丈夫也称赞她， 说：
29 "有才德的女子很多， 但你比她们更超卓。"
30 艳丽是虚假的， 美容是虚浮的； 唯有敬畏耶和华的妇女， 必得称赞。
31 愿她享受自己手所作的成果； 愿她的工作在城门口使她受称赞。