1 Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:
2 pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.
3 Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.
4 Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.
5 Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.
6 Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,
7 căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
8 Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.
9 Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
10 Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,
11 căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.
12 Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
13 Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
14 Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.
15 Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;
16 şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.
17 Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;
18 căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.
19 Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.
20 Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.
21 Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.
22 Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.
23 Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
24 Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
25 Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.
26 Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
27 Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.
28 Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
29 Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?
30 Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
31 Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,
32 dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.
33 Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.
34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.
35 ,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``
1 你与官长一起坐席吃饭的时候， 要特别留意在你面前的是谁。
2 你若是个贪吃的人， 就当把刀子放在喉咙上。
3 不可贪恋他的美食， 因为那是骗人的食物。
4 不要劳碌求富， 你要明智地放下这企图。
5 你的眼睛注视在钱财上， 钱财却不见了， 因为钱财必长起翅膀， 如鹰飞往天上。
6 不可吃吝啬人的饭， 也不可贪恋他的美食。
7 因为他心里怎样计算， 他的为人就是怎样； 他虽然对你说： "请吃， 请喝！ "他的心里却没有你。
8 你所吃的那一点食物， 必要吐出来， 你道谢的美言， 也都白费了。
9 不要说话给愚昧人听， 因为他必藐视你明慧的言语。
10 你不可迁移古时的地界； 也不可侵占孤儿的田地。
11 因为他们的救赎主大有能力， 他必向你为他们的案件伸冤。
12 你要专心领受教训， 留心听知识的言语。
13 要管教孩童， 不可姑息， 你虽然用杖打他， 他也不会死；
14 你要用杖打他， 就可以救他的灵魂免下阴间。
15 我儿， 如果你的心有智慧， 我的心也就欢喜；
16 你的嘴唇说正直话的时候， 我的内心就欢乐。
17 你的心不要嫉妒罪人， 只要时常敬畏耶和华。
18 因为万事必有结局， 你的盼望也不会断绝。
19 我儿， 你要听， 要有智慧， 要引导你的心走在正路上。
20 酗酒的人， 不可与他们来往； 暴食的人， 不要与他们为友。
21 因为酗酒暴食的人必致穷乏； 贪睡的人必穿破衣。
22 你要听从生你的父亲； 也不可因为母亲老了， 就藐视她。
23 你要买真理， 不可出卖； 要得智慧、教训和哲理。
24 义人的父亲必大有快乐； 生下智慧的儿子的， 必因儿子欢喜。
25 要使你的父母欢喜， 使生下你的快乐。
26 我儿， 把你的心给我； 你的眼目要关注我的道路。
27 因为妓女是深坑， 淫妇是狭窄的井。
28 她像强盗一样埋伏， 使人间增添很多奸诈的人。
29 谁有祸患？谁有愁苦？谁有纷争？谁有怨言？谁无故受伤？谁的眼睛赤红？
30 就是那些沉湎于酒， 常去品尝调和美酒的人。
31 你不要看酒怎样发红， 在杯中怎样闪烁诱人， 喝下去怎样舒畅，
32 最后它却像咬你的蛇、像刺你的毒蛇。
33 你的眼睛必看见怪异的事， 你的心必说乖谬的话。
34 你必好像躺在海中， 又好像躺在桅杆顶上。
35 你必说： "人打我， 我不痛； 人鞭打我， 我不晓得； 我什么时候清醒？我还要再去寻酒。"