1 Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

2 Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

3 În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

4 Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

5 Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

6 Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

7 Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

8 Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

9 Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

10 Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

11 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

13 De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

14 Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

15 Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

16 Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

17 Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

18 Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

20 Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

21 Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

22 În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

23 Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

24 Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

25 Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

27 Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

28 Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

29 Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

31 Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

32 Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

33 Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

34 Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

35 Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.

1 智慧妇人建立家室， 愚妄妇人亲手拆毁。

2 行事正直的， 敬畏耶和华； 行为乖僻的， 却藐视他。

3 愚妄人的口中长出骄傲的枝子； 智慧人的嘴唇， 能保障自己。

4 没有耕牛， 槽头干净； 出产丰盛， 却是凭着牛的力量。

5 诚实的证人不说谎话； 虚伪的证人吐出谎言。

6 好讥笑人的寻找智慧， 却寻不着； 聪明人寻找知识， 却轻易得着。

7 你当离开愚昧人， 因为你不会从他的嘴里晓得知识。

8 精明人的智慧能分辨自己的道路； 愚昧人的愚妄却欺骗自己。

9 愚妄人讥笑赎愆祭， 正直人中间却有恩宠。

10 人的苦楚， 只有自己心里知道； 心中的喜乐， 外人也不能分享。

11 恶人的家必毁坏， 正直人的帐棚却必兴盛。

12 有一条路， 人以为是正路， 走到尽头却是死亡之路。

13 人在喜笑中， 心里也会有痛苦； 欢乐的结局， 会是愁苦。

14 心中背道的， 必饱尝自己行为的恶果； 善人也因自己所行的， 得到善报。

15 愚蒙人凡话都信； 精明的人却步步谨慎。

16 智慧人敬畏耶和华（"智慧人敬畏耶和华"或译： "智慧人恐惧战兢"）， 远离恶事； 愚昧人却骄傲自恃。

17 轻易动怒的， 行事愚妄； 心怀诡计的人， 被人恨恶。

18 愚蒙人得愚妄为产业； 精明的人以知识为冠冕。

19 坏人必俯伏在好人面前， 恶人必俯伏在义人门口。

20 穷人连邻舍也厌恶他； 财主却有很多人爱他。

21 藐视邻舍的， 是为有罪； 恩待贫穷人的， 是为有福。

22 图谋恶事的， 不是走错了吗？谋求善事的， 必得慈爱和诚实。

23 一切劳苦都有益处， 嘴上空谈引致贫穷。

24 智慧人的冠冕是他们的财富； 愚昧人的愚妄， 始终是愚妄。

25 作真见证的， 救人性命； 吐出谎言的， 以诡诈害人。

26 敬畏耶和华的， 大有倚靠； 他的子孙也有避难所。

27 敬畏耶和华是生命的泉源， 能使人避开死亡的网罗。

28 君王的荣耀在于人民众多， 帝王的没落由于国民寡少。

29 不轻易动怒的， 十分聪明； 轻易动怒的， 大显愚妄。

30 心里平静， 可使身体健康； 但嫉妒能使骨头朽烂。

31 欺压贫寒的， 就是辱骂造他的主； 恩待穷苦人的， 就是尊敬造他的主。

32 恶人必因自己所行的恶事被推倒， 义人死的时候仍有所倚靠。

33 智慧居于聪明人的心中； 愚昧人心里所存的， 人所周知（"愚昧人心里所存的， 人所周知"有古?本作"愚昧人心中一无所知"）。

34 正义使国家兴盛， 罪恶是人民的羞辱。

35 明慧的臣仆， 为王喜悦； 贻羞的仆人， 遭王震怒。