1 And Ahab told Jezebel all that Elijah had done, and in detail how he had slain all the prophets with the sword. 2 And Jezebel sent a messenger to Elijah saying, So do the gods to me, and more also, if I make not thy life as the life of one of them by to-morrow about this time! 3 And when he saw that, he arose, and went for his life, and came to Beer-sheba, which belongs to Judah, and left his servant there. 4 And he himself went a day’s journey into the wilderness, and came and sat down under a certain broom-bush, and requested for himself that he might die; and said, It is enough: now, Jehovah, take my life; for I am not better than my fathers. 5 And he lay down and slept under the broom-bush. And behold, an angel touched him, and said to him, Arise, eat! 6 And he looked, and behold, at his head was a cake, baked on hot stones, and a cruse of water. And he ate and drank, and lay down again. 7 And the angel of Jehovah came again the second time, and touched him, and said, Arise, eat; for the journey is too great for thee. 8 And he arose, and ate and drank, and went in the strength of that food forty days and forty nights to Horeb the mount of God*GodHebrew: Elohim

9 And there he went into a cave, and lodged there. And behold, the word of Jehovah came to him, and he said to him, What doest thou here, Elijah? 10 And he said, I have been very jealous for Jehovah the God*GodHebrew: Elohim of hosts; for the children of Israel have forsaken thy covenant, thrown down thine altars, and slain thy prophets with the sword; and I am left, I alone, and they seek my life, to take it away. 11 And he said, Go forth, and stand upon the mount before Jehovah. And behold, Jehovah passed by, and a great and strong wind rent the mountains, and broke in pieces the rocks before Jehovah: Jehovah was not in the wind. And after the wind, an earthquake: Jehovah was not in the earthquake. 12 And after the earthquake, a fire: Jehovah was not in the fire. And after the fire, a soft gentle voice. 13 And it came to pass, when Elijah heard it, that he wrapped his face in his mantle, and went out, and stood in the entrance of the cave. And behold, a voice came to him and said, What doest thou here, Elijah? 14 And he said, I have been very jealous for Jehovah the God*GodHebrew: Elohim of hosts; for the children of Israel have forsaken thy covenant, thrown down thine altars, and slain thy prophets with the sword; and I am left, I alone, and they seek my life, to take it away. 15 And Jehovah said to him, Go, return on thy way to the wilderness of Damascus; and when thou comest, anoint Hazael king over Syria; 16 and Jehu the son of Nimshi shalt thou anoint king over Israel; and Elisha the son of Shaphat of Abel-meholah shalt thou anoint prophet in thy stead. 17 And it shall come to pass, that him that escapeth the sword of Hazael shall Jehu slay; and him that escapeth the sword of Jehu shall Elisha slay. 18 Yet I have left myself seven thousand in Israel, all the knees that have not bowed unto Baal, and every mouth that hath not kissed him.

19 And he departed thence, and found Elisha the son of Shaphat, who was ploughing with twelve yokes before him, and he with the twelfth; and Elijah went over to him, and cast his mantle on him. 20 And he left the oxen, and ran after Elijah, and said, Let me, I pray thee, kiss my father and my mother, and I will follow thee. And he said to him, Go back again; for what have I done to thee? 21 And he returned back from him, and took the yoke of oxen, and killed them, and boiled their flesh with the implements of the oxen, and gave to the people, and they ate. And he arose and went after Elijah, and ministered to him.

1 Ahab a spus Izabelei tot ce făcuse Ilie și cum ucisese*Cap. 18:40. cu sabia pe toți prorocii. 2 Izabela a trimis un sol la Ilie să-i spună: „Să mă*Rut 1:17. Cap. 20:10.2 Împ. 6:31. pedepsească zeii cu toată asprimea lor dacă mâine, la ceasul acesta, nu voi face cu viața ta ce ai făcut tu cu viața fiecăruia din ei." 3 Ilie, când a văzut lucrul acesta, s-a sculat și a plecat, ca să-și scape viața. A ajuns la Beer-Șeba, care ține de Iuda, și și-a lăsat slujitorul acolo. 4 El s-a dus în pustie, unde, după un drum de o zi, a șezut sub un ienupăr și dorea*Num. 11:15.Iona 4:3,8. să moară zicând: „Destul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, căci nu sunt mai bun decât părinții mei." 5 S-a culcat și a adormit sub un ienupăr. Și, iată, l-a atins un înger și i-a zis: „Scoală-te și mănâncă." 6 El s-a uitat și, la căpătâiul lui, erau o turtă coaptă pe niște pietre încălzite și un urcior cu apă. A mâncat și a băut, apoi s-a culcat din nou. 7 Îngerul Domnului a venit a doua oară, l-a atins și a zis: „Scoală-te și mănâncă, fiindcă drumul pe care-l ai de făcut este prea lung pentru tine." 8 El s-a sculat, a mâncat și a băut și, cu puterea pe care i-a dat-o mâncarea aceasta, a mers patruzeci de zile și patruzeci*Exod 34:28.Deut. 9:9,18.Mat. 4:2. de nopți până la muntele lui Dumnezeu, Horeb*Exod 3:1..

9 Și acolo, Ilie a intrat într-o peșteră și a rămas în ea peste noapte. Și cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: „Ce faci tu aici, Ilie?" 10 El a răspuns: „Am*Rom. 11:3. fost plin de râvnă*Num. 25:11,13.Ps. 69:9. pentru Domnul Dumnezeul oștirilor, căci copiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au sfărâmat altarele Tale și au ucis cu sabia pe prorocii*Cap. 18:4. Tăi; am rămas*Cap. 18:22.Rom. 11:3. numai eu singur, și caută să-mi ia viața!" 11 Domnul i-a zis: „Ieși și stai pe munte*Exod 24:12. înaintea Domnului!" Și iată că Domnul a trecut pe lângă peșteră. Și înaintea Domnului a trecut un vânt*Ezec. 1:4;37:7. tare și puternic, care despica munții și sfărâma stâncile. Domnul nu era în vântul acela. Și, după vânt, a venit un cutremur de pământ. Domnul nu era în cutremurul de pământ. 12 Și după cutremurul de pământ, a venit un foc. Domnul nu era în focul acela. Și după foc, a venit un susur blând și subțire. 13 Când l-a auzit, Ilie și-a acoperit fața*Exod 3:6.Is. 6:2. cu mantaua, a ieșit și a stat la gura peșterii. Și*Vers. 9. un glas i-a vorbit zicând: „Ce faci tu aici, Ilie?" 14 El a*Vers. 10. răspuns: „Am fost plin de râvnă pentru Domnul Dumnezeul oștirilor, căci copiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au sfărâmat altarele Tale și au ucis cu sabia pe prorocii Tăi; am rămas numai eu singur, și caută să-mi ia viața." 15 Domnul i-a zis: „Du-te, întoarce-te pe drumul tău prin pustie până la Damasc și, când*2 Împ. 8:12,13. vei ajunge, să ungi pe Hazael ca împărat al Siriei. 16 Să ungi și pe Iehu*2 Împ. 9:1-3., fiul lui Nimși, ca împărat al lui Israel și să ungi pe Elisei*Luca 4:27., fiul lui Șafat, din Abel-Mehola, ca proroc în locul tău. 17 Și se va întâmpla*2 Împ. 8:12;9:14;10:6;13:3. că pe cel ce va scăpa de sabia lui Hazael îl va omorî Iehu și pe cel ce va scăpa de sabia lui Iehu îl va omorî*Osea 6:5. Elisei. 18 Dar voi lăsa în Israel*Rom. 11:4. șapte mii de bărbați, și anume pe toți cei ce nu și-au plecat genunchii înaintea lui Baal și a căror gură*Osea 13:2. nu l-au sărutat."

19 Ilie a plecat de acolo și a găsit pe Elisei, fiul lui Șafat, arând. Înaintea lui erau douăsprezece perechi de boi, și el era cu a douăsprezecea. Ilie s-a apropiat de el și și-a aruncat mantaua pe el. 20 Elisei a părăsit boii, a alergat după Ilie și a zis: „Lasă-mă să sărut*Mat. 8:21,22.Luca 9:61,62. pe tatăl meu și pe mama mea și te voi urma." Ilie i-a răspuns: „Du-te și apoi întoarce-te, dar gândește-te la ce ți-am făcut." 21 După ce s-a depărtat de Ilie, s-a întors și a luat o pereche de boi pe care i-a adus jertfă; cu uneltele boilor le-a fiert*2 Sam. 24:22. carnea și a dat-o oamenilor s-o mănânce. Apoi s-a sculat, a urmat pe Ilie și a fost în slujba lui.