1 Better is a poor man that walketh in his integrity, than he that is perverse in his lips, and is a fool.

2 Also that a person be without knowledge is not good; and he that hasteth with his feet maketh false steps.

3 The folly of man distorteth his way, and his heart is irritated against Jehovah.

4 Wealth addeth many friends; but the poor is separated from his friend.

5 A false witness shall not be held innocent, and he that uttereth lies shall not escape.

6 Many court the favour of a noble; and every one is friend to a man that giveth. 7 All the brethren of a poor man hate him; how much more do his friends go far from him: he pursueth them with words, — they are not to be found.

8 He that getteth sense loveth his own soul; he that keepeth understanding shall find good.

9 A false witness shall not be held innocent, and he that uttereth lies shall perish.

10 Good living beseemeth not a fool; how much less for a servant to have rule over princes.

11 The discretion of a man maketh him slow to anger, and it is his glory to pass over a transgression.

12 The king’s displeasure is as the roaring of a lion; but his favour is as dew upon the grass.

13 A foolish son is the calamity of his father; and the contentions of a wife are a continual dropping.

14 House and wealth are an inheritance from fathers; but a prudent wife is from Jehovah.

15 Slothfulness casteth into a deep sleep, and the idle soul shall suffer hunger.

16 He that keepeth the commandment keepeth his soul; he that is careless of his ways shall die.

17 He that is gracious to the poor lendeth unto Jehovah; and what he hath bestowed will he repay unto him.

18 Chasten thy son, seeing there is hope; but set not thy soul upon killing him.

19 A man of great wrath shall suffer punishment; for if thou deliver him, yet thou must do it again.

20 Hear counsel, and receive instruction, that thou mayest be wise in thy latter end.

21 Many are the thoughts in a man’s heart, but the counsel of Jehovah, that doth stand.

22 The charm of a man is his kindness; and a poor man is better than a liar.

23 The fear of Jehovah tendeth to life, and he that hath it shall rest satisfied without being visited with evil.

24 A sluggard burieth his hand in the dish, and will not even bring it to his mouth again.

25 Smite a scorner, and the simple will beware; reprove the intelligent, and he will understand knowledge.

26 He that ruineth his father and chaseth away his mother is a son that causeth shame and bringeth reproach.

27 Cease, my son, to hear the instruction which causeth to stray from the words of knowledge.

28 A witness of Belial scorneth judgment, and the mouth of the wicked swalloweth down iniquity.

29 Judgments are prepared for scorners, and stripes for the back of the foolish.

1 Mai mult prețuiește*Cap. 28:6. săracul care umblă în neprihănirea lui

decât un bogat cu buze stricate și nebun.

2 Lipsa de știință este o pagubă pentru cineva

și cine aleargă neghiobește înainte o nimerește rău.

3 Nebunia omului îi sucește calea

și apoi cârtește împotriva Domnului cu inima*Ps. 37:7. lui.

4 Bogăția*Cap. 14:20. aduce un mare număr de prieteni,

dar săracul este părăsit de prietenul lui.

5 Martorul*Vers. 9.Exod 23:1.Deut. 19:16,19. Cap. 6:19; 21:28. mincinos nu rămâne nepedepsit

și cel ce spune minciuni nu va scăpa.

6 Omul darnic are mulți*Cap. 29:26. lingușitori

și toți*Cap. 17:8;18:16;21:14. sunt prieteni cu cel ce dă daruri.

7 Toți*Cap. 14:20. frații săracului îl urăsc;

cu cât mai mult se*Ps. 38:11. depărtează prietenii lui de el!

El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuți.

8 Cine capătă înțelepciune își iubește sufletul;

cine păstrează priceperea găsește*Cap. 16:20. fericirea.

9 Martorul*Vers. 5. mincinos nu rămâne nepedepsit

și cel ce spune minciuni va pieri.

10 Unui nebun nu-i șade bine să trăiască în desfătări,

cu atât mai puțin unui rob*Cap. 30:22.Ecl. 10:6,7., să stăpânească peste voievozi.

11 Înțelepciunea*Cap. 14:29.Iac. 1:19. face pe om răbdător

și*Cap. 16:32. este o cinste pentru el să uite greșelile.

12 Mânia împăratului este ca*Cap. 16:14,15;20:2;28:15.Osea 14:5. răcnetul unui leu

și bunăvoința lui este ca roua pe iarbă.

13 Un fiu*Cap. 10:1;15:20;17:21,25. nebun este o nenorocire pentru tatăl său,

și*Cap. 21:9,19;27:15. o nevastă gâlcevitoare este ca o streașină de pe care picură întruna.

14 Casa*2 Cor. 12:14. și averea le moștenim de la părinți,

dar o*Cap. 18:22. nevastă pricepută este un dar de la Domnul.

15 Lenea*Cap. 6:9. te cufundă într-un somn adânc

și sufletul molatic suferă*Cap. 10:4;20:13;23:21. de foame.

16 Cine*Luca 10:28;11:28. păzește porunca își păzește sufletul;

cine nu veghează asupra căii sale va muri.

17 Cine*Cap. 28:27.Ecl. 11:1.Mat. 10:42;25:40.2 Cor. 9:6-8.Evr. 6:10. are milă de sărac împrumută pe Domnul,

și El îi va răsplăti binefacerea.

18 Pedepsește-ți*Cap. 13:24;23:13;29:17. fiul, căci tot mai este nădejde,

dar nu dori să-l omori!

19 Cel pe care-l apucă mânia trebuie să-și ia pedeapsa;

căci, dacă-l scoți din ea, va trebui să mai faci o dată lucrul acesta.

20 Ascultă sfaturile și primește învățătura,

ca să*Ps. 37:37. fii înțelept pe viitor!

21 Omul face multe*Iov 23:13.Ps. 33:10,11. Cap. 16:1,9.Is. 14:26,27;46:10.Fapte 5:39.Evr. 6:17. planuri în inima lui,

dar hotărârea Domnului, aceea se împlinește.

22 Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui;

și mai mult prețuiește un sărac decât un mincinos.

23 Frica*1 Tim. 4:8. de Domnul duce la viață,

și cel ce o are petrece noaptea sătul,

fără să fie cercetat de nenorocire.

24 Leneșul*Cap. 15:19;26:13,15. își vâră mâna în strachină

și n-o duce înapoi la gură.

25 Lovește*Cap. 21:11. pe batjocoritor și prostul se*Deut. 13:11. va face înțelept;

mustră*Cap. 9:8. pe omul priceput și va înțelege știința!

26 Cine jefuiește pe tatăl său și izgonește pe mama sa

este un fiu*Cap. 17:2. care aduce rușine și ocară.

27 Încetează, fiule, să mai asculți învățătura,

dacă ea te depărtează de învățăturile înțelepte.

28 Un martor stricat își bate joc de dreptate

și gura*Iov 15:16;20:12,13;34:7. celor răi înghite nelegiuirea.

29 Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori

și loviturile*Cap. 10:13;26:3., pentru spinările nebunilor.