1 Israël, si tu reviens, si tu reviens à moi, dit l’Éternel,

Si tu ôtes tes abominations de devant moi,

Tu ne seras plus errant.

2 Si tu jures: L’Éternel est vivant!

*És 48:1.Avec vérité, avec droiture et avec justice,

Alors les nations seront *Ge 22:18.bénies en lui,

Et se glorifieront en lui.

3 Car ainsi parle l’Éternel aux hommes de Juda et de Jérusalem:

Défrichez-vous un champ nouveau,

Et ne semez pas parmi les épines.

4 Circoncisez-vous pour l’Éternel, circoncisez *De 10:16;30:6.vos cœurs,

Hommes de Juda et habitants de Jérusalem,

De peur que ma colère n’éclate comme un *És 65:5.feu,

Et ne s’enflamme, sans qu’on puisse l’éteindre,

A cause de la méchanceté de vos actions.

5 Annoncez en Juda, publiez à Jérusalem,

Et dites: Sonnez de la trompette dans le pays!

Criez à pleine voix, et dites:

Rassemblez-vous, et allons dans les villes fortes!

6 Élevez une bannière vers Sion,

Fuyez, ne vous arrêtez pas!

Car je fais venir du septentrion le malheur

Et un grand désastre.

7 *És 5:29.Jé 2:15;5:6.Le lion s’élance de son taillis,

Le destructeur des nations est en marche, il a quitté son lieu,

Pour ravager ton pays;

Tes villes seront *Jé 2:15.ruinées, il n’y aura plus d’habitants.

8 C’est pourquoi couvrez-vous de sacs, pleurez et *És 32:12.gémissez;

Car la colère ardente de l’Éternel ne se détourne pas de nous.

9 En ce jour-là, dit l’Éternel,

Le roi et les chefs perdront courage,

Les sacrificateurs seront étonnés,

Et les prophètes stupéfaits.

10 Je dis: Ah! Seigneur Éternel!

Tu as donc trompé ce peuple et Jérusalem, en disant:

Vous aurez la paix!

Et cependant l’épée menace leur vie.

11 En ce temps-là, il sera dit à ce peuple et à Jérusalem:

Un vent brûlant souffle des lieux élevés du désert

Sur le chemin de la fille de mon peuple,

Non pour vanner ni pour nettoyer le grain.

12 C’est un vent impétueux qui vient de là jusqu’à moi.

Maintenant, je prononcerai leur sentence.

13 Voici, le destructeur s’avance comme les nuées;

Ses chars sont comme un tourbillon,

Ses chevaux sont plus légers que les aigles.

Malheur à nous, car nous sommes détruits!

14 *És 1:16.Purifie ton cœur du mal, Jérusalem,

Afin que tu sois sauvée!

Jusques à quand garderas-tu dans ton cœur tes pensées iniques?

15 Car une voix qui part de Dan annonce la calamité,

Elle la publie depuis la montagne d’Éphraïm.

16 Dites-le aux nations, faites-le connaître à Jérusalem:

Des assiégeants viennent d’une terre lointaine;

Ils poussent des cris contre les villes de Juda.

17 Comme ceux qui gardent un champ, ils entourent Jérusalem,

Car elle s’est révoltée contre moi, dit l’Éternel.

18 C’est là le produit de tes voies et de tes actions,

C’est là le produit de ta méchanceté;

Certes cela est amer, cela pénètre jusqu’à ton cœur.

19 *És 21:4.Jé 9:1.Mes entrailles! Mes entrailles: je souffre au-dedans de mon cœur,

Le cœur me bat, je ne puis me taire;

Car tu entends, mon âme, le son de la trompette,

Le cri de guerre.

20 On annonce ruine sur ruine,

Car tout le pays est ravagé;

Mes tentes sont ravagées tout à coup,

Mes pavillons en un instant.

21 Jusques à quand verrai-je la bannière,

Et entendrai-je le son de la trompette?

22 Certainement mon peuple est fou, il ne me connaît pas;

Ce sont des enfants insensés, dépourvus d’intelligence;

Ils sont habiles pour faire le mal,

Mais ils ne savent pas faire le bien.

23 Je regarde la terre, et voici, elle est informe et vide;

Les cieux, et leur lumière a disparu.

24 Je regarde les montagnes, et voici, elles sont ébranlées;

Et toutes les collines chancellent.

25 Je regarde, et voici, il n’y a point d’homme;

Et tous les oiseaux des cieux ont pris la fuite.

26 Je regarde, et voici, le Carmel est un désert;

Et toutes ses villes sont détruites, devant l’Éternel,

Devant son ardente colère.

27 Car ainsi parle l’Éternel:

Tout le pays sera dévasté;

Mais je ne ferai pas une *Jé 5:10,18;30:11;46:28.entière destruction.

28 A cause de cela, le pays est en deuil,

Et les cieux en haut sont obscurcis;

Car je l’ai dit, je l’ai résolu,

Et je ne m’en repens pas, je ne me rétracterai pas.

29 Au bruit des cavaliers et des archers, toutes les villes sont en fuite;

On entre dans les bois, on monte sur les rochers;

Toutes les villes sont abandonnées, il n’y a plus d’habitants.

30 Et toi, dévastée, que vas-tu faire?

Tu te revêtiras de cramoisi, tu te pareras d’ornements d’or,

Tu mettras du fard à tes yeux;

Mais c’est en vain que tu t’embelliras;

Tes amants te méprisent,

Ils en veulent à ta vie.

31 Car j’entends des cris comme ceux d’une femme en travail,

Des cris d’angoisse comme dans un premier enfantement.

C’est la voix de la fille de Sion; elle soupire, elle étend les mains:

Malheureuse que je suis! Je succombe sous les meurtriers!

1 „Israele, de te vei întoarce, dacă te vei întoarce*Cap. 3:1,22.Ioel 2:12. la Mine", zice Domnul, „dacă vei scoate urâciunile tale dinaintea Mea, nu vei mai rătăci. 2 Dacă*Deut. 10:20.Is. 45:23;65:16. Cap. 5:2. vei jura: ‘Viu este Domnul!’ cu adevăr*Is. 48:1.Zah. 8:8., cu neprihănire și cu dreptate, atunci neamurile*Gen. 22:18.Ps. 72:17.Gal. 3:8. vor fi binecuvântate în El și se vor făli*Is. 45:25.1 Cor. 1:31. cu El." 3 Căci așa vorbește Domnul către oamenii din Iuda și din Ierusalim: „Desțeleniți-vă*Osea 10:12. un ogor nou și nu semănați între*Mat. 13:7,22. spini! 4 Tăiați-vă împrejur*Deut. 10:16;30:6. Cap. 9:26.Rom. 2:28,29.Col. 2:11. pentru Domnul, tăiați-vă împrejur inimile, oamenii lui Iuda și locuitori ai Ierusalimului, ca nu cumva să izbucnească mânia Mea ca un foc și să se aprindă fără să se poată stinge din pricina răutății faptelor voastre!"

5 Dați de știre în Iuda, vestiți la Ierusalim și spuneți: „Sunați din trâmbiță în țară! Strigați în gura mare și ziceți: ‘Strângeți-vă*Cap. 8:14. și haidem în cetățile întărite!’ 6 Înălțați un steag spre Sion, fugiți și nu vă opriți! Căci de la miazănoapte*Cap. 1:13-15;6:1,22. aduc nenorocirea și un mare prăpăd." 7 Leul se aruncă*2 Împ. 24:1. Cap. 5:6.Dan. 7:4. din tufarul său, nimicitorul*Cap. 25:9. neamurilor a pornit, și-a părăsit locul, ca să-ți pustiască*Is. 1:7. Cap. 2:15. țara, să-ți dărâme cetățile și nimeni să nu mai locuiască în ele. 8 De aceea, acoperiți-vă*Is. 22:12. Cap. 6:26. cu saci, plângeți și gemeți, căci mânia aprinsă a Domnului nu se abate de la noi. 9 „În ziua aceea", zice Domnul, „împăratul și căpeteniile își vor pierde inima, preoții vor rămâne încremeniți și prorocii, uimiți." 10 Eu am zis: „Ah, Doamne Dumnezeule! Ai înșelat*Ezec. 14:9.2 Tes. 2:11. în adevăr pe poporul acesta și Ierusalimul când*Cap. 5:12;14:13. ai zis: ‘Veți avea pace!’ Și totuși sabia le amenință viața." 11 În vremea aceea, se va zice poporului acestuia și Ierusalimului: „Un vânt*Cap. 51:1.Ezec. 11:17.Osea 13:15. arzător suflă din locurile înalte ale pustiei pe drumul fiicei poporului Meu, nu ca să vânture, nici ca să curățească grâul. 12 Ci un vânt năprasnic vine de acolo până la Mine! Acum le voi*Cap. 1:16. rosti hotărârea!" 13 „Iată, nimicitorul înaintează ca norii; carele lui*Is. 5:28. sunt ca un vârtej, caii*Deut. 28:49.Plâng. 4:19.Osea 8:1.Hab. 1:8. lui sunt mai ușori decât vulturii. Vai de noi, căci suntem prăpădiți!" 14 Curățește-ți inima*Is. 1:16.Iac. 4:8. de rău, Ierusalime, ca să fii mântuit! Până când vei păstra gânduri nelegiuite în inima ta? 15 Căci un glas care pornește de la Dan*Cap. 8:16. și vestește nenorocirea o vestește de la muntele lui Efraim. 16 „Spuneți lucrul acesta neamurilor, faceți-l cunoscut Ierusalimului. Vin niște împresurători dintr-o țară*Cap. 5:15. depărtată și strigă împotriva cetăților lui Iuda. 17 Ca cei ce păzesc un ogor*2 Împ. 25:1,4., ei înconjoară Ierusalimul, căci s-a răzvrătit împotriva Mea", zice Domnul. 18 „Acesta este rodul căilor și faptelor tale*Ps. 107:17.Is. 50:1. Cap. 2:17,19., este vina răutății tale, dacă este așa de amar și te pătrunde până la inimă." 19 Măruntaiele*Is. 15:5;16:11;21:3;22:4. Cap. 9:1,10.Luca 19:42. mele! Măruntaiele mele! Cum mă doare înăuntrul inimii mele! Îmi bate inima, nu pot să tac! Căci auzi, suflete, sunetul trâmbiței și strigătul de război. 20 Se vestește dărâmare*Ps. 42:7.Ezec. 7:26. peste dărâmare, căci toată țara este pustiită; colibele*Cap. 10:20. îmi sunt pustiite deodată și corturile, într-o clipă! 21 Până când voi vedea steagul fâlfăind și voi auzi sunetul trâmbiței? 22 „Căci poporul Meu este nebun, nu Mă cunoaște; sunt niște copii fără minte și lipsiți de pricepere; sunt meșteri*Rom. 16:19. să facă răul, dar nu știu să facă binele." 23 Mă uit la pământ*Is. 24:19., și iată că este pustiu*Gen. 1:2. și gol; mă uit la ceruri, și lumina lor a pierit! 24 Mă uit*Is. 5:25.Ezec. 38:20. la munți, și iată că sunt zguduiți și toate dealurile se clatină! 25 Mă uit, și iată că nu este niciun om și toate păsările cerurilor*Ţef. 1:3. au fugit! 26 Mă uit, și, iată, Carmelul este un pustiu și toate cetățile sale sunt nimicite înaintea Domnului și înaintea mâniei Lui aprinse! 27 Căci așa vorbește Domnul: „Toată țara va fi pustiită, dar nu o voi nimici*Cap. 5:10,18;30:11;46:28. de tot. 28 Din pricina aceasta, țara*Osea 4:3. este în jale și cerurile*Is. 5:30;50:3. sus sunt întunecate, căci Eu am zis, am hotărât lucrul acesta, și nu-Mi pare rău*Num. 23:19. Cap. 7:16. de el, nu Mă voi întoarce. 29 La vuietul călăreților și arcașilor, toate cetățile fug; se ascund în păduri și se suie pe stânci; toate cetățile sunt părăsite, nu mai au locuitori. 30 Și tu, pustiito, ce vei face? Te vei îmbrăca în cârmâz, te vei împodobi cu podoabe de aur, îți vei sulemeni*2 Împ. 9:30.Ezec. 23:40. ochii, dar degeaba te vei înfrumuseța: ibovnicii tăi*Cap. 22:20,22.Plâng. 1:2,19. te disprețuiesc și vor să-ți ia viața. 31 Căci Eu aud niște țipete ca ale unei femei în chinurile nașterii, țipete de durere ca la cea dintâi facere. Este glasul fiicei Sionului, care suspină și întinde*Is. 1:15.Plâng. 1:17. mâinile zicând: ‘Nenorocita de mine! Mor din pricina ucigașilor!’