1 Da fiel Joseph auf seines Vaters Angesicht und weinte über ihm und küßte ihn. 2 Darnach befahl Joseph den Ärzten, die ihm dienten, daß sie seinen Vater einbalsamierten; und die Ärzte balsamierten Israel ein. 3 Und sie verwendeten darauf volle vierzig Tage; denn so lange dauert die Einbalsamierung; aber beweint haben ihn die Ägypter siebzig Tage lang. 4 Als aber die Tage der Trauer um ihn vorüber waren, redete Joseph mit dem Hause des Pharao und sprach: Habe ich Gnade gefunden in euren Augen, so redet doch vor Pharaos Ohren und sprechet: 5 Mein Vater hat einen Eid von mir genommen und zu mir gesagt: Siehe, ich sterbe; begrabe mich in meinem Grab, das ich mir im Lande Kanaan angelegt habe! So laß mich nun hinaufziehen, daß ich meinen Vater begrabe und darnach wiederkomme. 6 Der Pharao sprach: Zieh hinauf und begrabe deinen Vater, wie er dich hat schwören lassen! 7 Da zog Joseph hinauf, seinen Vater zu begraben; und es zogen mit ihm hinauf alle Knechte des Pharao, alle Ältesten seines Hauses und alle Ältesten des Landes Ägypten; 8 dazu das ganze Haus Josephs und seine Brüder und seines Vaters Haus; nur ihre Kinder, Schafe und Rinder ließen sie im Lande Gosen zurück. 9 Es begleiteten ihn auch Wagen und Reiter, so daß es ein großes Heer gab. 10 Als sie nun zur Tenne Atad kamen, welche jenseits des Jordan liegt, hielten sie daselbst eine große und feierliche Totenklage; denn er veranstaltete für seinen Vater eine siebentägige Trauer. 11 Als aber die Bewohner des Landes, die Kanaaniter, die Trauer bei der Tenne Atad sahen, sprachen sie: Die Ägypter halten da eine große Klage! Daher wurde der Ort, welcher jenseits des Jordan liegt, «der Ägypter Klage» genannt. 12 Seine Söhne aber machten es so, wie er ihnen befohlen hatte: 13 sie führten ihn ins Land Kanaan und begruben ihn in der Höhle des Ackers Machpelah, weil Abraham den Acker zum Erbbegräbnis gekauft hatte von Ephron, dem Hetiter, gegenüber von Mamre. 14 Joseph aber kehrte nach dem Begräbnis seines Vaters wieder nach Ägypten zurück, er und seine Brüder und alle, die mit ihm hinaufgezogen waren, seinen Vater zu begraben. 15 Als nun Josephs Brüder sahen, daß ihr Vater gestorben war, sprachen sie: Joseph könnte uns angreifen und uns all die Bosheit vergelten, die wir an ihm verübt haben! 16 Darum ließen sie Joseph sagen: Dein Vater befahl vor seinem Tode und sprach: 17 Also sollt ihr zu Joseph sagen: Bitte, vergib doch deinen Brüdern die Missetat und ihre Sünde, daß sie so übel an dir getan! So vergib nun den Dienern des Gottes deines Vaters ihre Missetat! Aber Joseph weinte, als sie ihm das sagen ließen. 18 Da gingen seine Brüder selbst hin und fielen vor ihm nieder und sprachen: Siehe, wir sind deine Knechte! 19 Aber Joseph sprach zu ihnen: Fürchtet euch nicht! Bin ich denn an Gottes Statt? 20 Ihr gedachtet zwar Böses wider mich; aber Gott gedachte es gut zu machen, daß er täte, wie es jetzt am Tage ist, um viel Volk am Leben zu erhalten. 21 So fürchtet euch nun nicht; ich will euch und eure Kinder versorgen! Und er tröstete sie und redete freundlich mit ihnen. 22 Und Joseph blieb in Ägypten, er und seines Vaters Haus; und Joseph lebte hundertundzehn Jahre. 23 Und Joseph sah Ephraims Kinder bis in das dritte Glied; auch die Kinder Machirs, des Sohnes Manasses, saßen noch auf seinen Knien. 24 Und Joseph sprach zu seinen Brüdern: Ich sterbe; aber Gott wird euch gewiß heimsuchen und aus diesem Lande hinaufführen in das Land, das er Abraham, Isaak und Jakob geschworen hat. 25 Und er nahm einen Eid von den Kindern Israels und sprach: Wenn Gott euch heimsuchen wird, so sollt ihr meine Gebeine von hier hinaufbringen! 26 Und Joseph starb, hundertundzehn Jahre alt; und man balsamierte ihn ein und legte ihn in einen Sarg in Ägyptenland.
1 Nā, ka hinga a Hōhepa ki runga ki te mata o tōna pāpā, ā, ka tangi i runga i a ia, ka kihi hoki i a ia. 2 Nā, ka whakahau a Hōhepa i āna tāngata, i ngā kairongoā, kia whakapakokotia tōna pāpā. Nā, whakapakokotia ana a Īharaira e ngā kairongoā. 3 Nā, ka tutuki ōna rā e whā tekau; ko ngā rā hoki ēnā e whakatutukitia ana mō te hunga e whakapakokotia ana. Ā, e whitu tekau ngā rā i uhungatia ai ia e ngā Īhipiana.
4 Ā, ka taka ngā rā e uhungatia ai ia, ka kōrero a Hōhepa ki te whare o Parao, ka mea, "Nā, ki te mea kua manakohia ahau e koutou, tēnā, kōrero atu ki ngā taringa o Parao, mea atu, 5 I whakaoati tōku pāpā i ahau, i mea, ‘Ka mate tēnei ahau; hei roto tāku tanumanga i keria e ahau mōku ki te whenua o Kanaana, hei reira ahau tanumia ai e koe.’ Nā, kia tukua ahau e koe āianei kia haere ki runga, ki te tanu i tōku pāpā, ka hoki mai ai."
6 Nā, ka mea a Parao, "Haere ki runga ki te tanu i tōu pāpā, kia rite ki tāna i whakaoati ai i a koe."
7 Nā, haere ana a Hōhepa ki runga ki te tanu i tōna pāpā, i haere tahi anō i a ia ngā pononga katoa a Parao, ngā kaumātua o tōna whare, me ngā kaumātua katoa o te whenua o Īhipa, 8 me te whare katoa anō hoki o Hōhepa, rātou ko ōna tuākana, me te whare anō hoki o tōna pāpā. Ko ā rātou tamariki anake, me ā rātou hipi, me ā rātou kau i mahue i a rātou i te whenua o Kohena. 9 I haere tahi anō i a ia ngā hāriata me ngā tāngata hōiho; he nui whakaharahara te tira.
10 Nā, ka tae rātou ki te patunga wīti a Atara, i tāwāhi o Horano, ā, he tino nui whakaharahara te tangihanga i tangi ai rātou ki reira; e whitu hoki ngā rā i uhungatia ai e ia tōna pāpā. 11 Ā, ka kite ngā tāngata whenua, ngā Kanaani, i te uhunga i te patunga wīti a Atara, ka mea rātou, "He uhunga nui tēnei nā ngā Īhipiana!" Nā reira i huaina ai te ingoa o reira ko Apere Mitiraima kei tāwāhi hoki o Horano.
12 Nā, rite tonu ki tāna i whakahau ai ki a rātou tā āna tama i mea ai ki a ia. 13 I kawea hoki ia e āna tama ki te whenua o Kanaana, ā, tanumia ana ki te ana i te pārae o Makapera, i hokona tahitia nei e Āperahama me te pārae i a Eperona Hiti, kia puritia hei tanumanga, kei te ritenga atu o Mamere. 14 Nā, hoki ana a Hōhepa ki Īhipa, rātou tahi ko ōna tuākana, ko ngā tāngata katoa anō hoki i haere tahi i a ia ki runga ki te tanu i tōna pāpā, i te mutunga o tāna tanu i tōna pāpā.
15 Nā, i te kitenga o ngā tuākana o Hōhepa kua mate tō rātou pāpā, ka mea rātou, "Tērā pea e kino mai a Hōhepa ki a tātou, ā, ka utua mai e ia ā tātou kino katoa i meatia e tātou ki a ia." 16 Nā, ka tuku tangata rātou ki a Hōhepa, ā, ka mea, "I whakahau mai tōu pāpā i mua ake i tōna matenga, i mea mai, 17 ‘Kia pēnei tā koutou kupu ki a Hōhepa: Tēnā, whakarērea te hē o ōu tuākana, me tō rātou hara; he kino hoki tā rātou mahi ki a koe.’ Nā, tēnā whakarērea te hē o ngā pononga a te Atua o tōu pāpā."
Ā, ka tangi a Hōhepa i ā rātou kupu ki a ia.
18 Nā, ka haere ōna tuākana, ka tāpapa ki tōna aroaro; ka mea, "Tēnei mātou hei pononga māu."
19 Ā, ka mea a Hōhepa ki a rātou, "Kaua e wehi. He kaiwhakakapi oti ahau mō tō te Atua wāhi? 20 Ko koutou hoki, i hē ō koutou whakaaro ki ahau; he pai ia tō te Atua whakaaro, kia meatia ai tēnei ināianei, kia whakaorangia ai hoki ngā tāngata tokomaha. 21 Heoi, kaua e wehi; māku koutou e atawhai, koutou ko ā koutou tamariki." Ā, ka whakamārie ia i a rātou, ka whakamāmā hoki i ō rātou ngākau.
22 Nā, ka noho a Hōhepa ki Īhipa, rātou ko te whare o tōna pāpā; ā, kotahi rau kotahi tekau ngā tau i ora ai a Hōhepa. 23 Ā, i kite a Hōhepa i te tuatoru o ngā whakatupuranga o ngā tamariki a Ēparaima; i whakatupuria anō hoki ngā tamariki a Makiri, tama a Mānahi, ki runga ki ngā turi o Hōhepa.
24 Nā, ka mea a Hōhepa ki ōna tuākana, "Ka mate ahau; otiia ka āta tirohia koutou e te Atua, ā, ka kawea atu koutou e ia i tēnei whenua ki runga, ki te whenua i oati ai ia ki a Āperahama, ki a Īhaka, ki a Hākopa." 25 Nā, ka whakaoatitia ngā tama a Īharaira e Hōhepa, ka mea ia, "Ka tīkina mai koutou, ka āta tirohia e te Atua, ā, me kawe atu e koutou ōku iwi i konei ki runga."
26 Nā, ka mate a Hōhepa i te kotahi rau i te kotahi tekau o ōna tau; ā, ka whakapakokotia e rātou, ka whakatakotoria hoki ki te kāwhena i Īhipa.