1 The burden of Damascus.

"Behold, Damascus is taken away from being a city, and it will be a ruinous heap. 2 The cities of Aroer are forsaken. They will be for flocks, which shall lie down, and no one shall make them afraid. 3 The fortress shall cease from Ephraim, and the kingdom from Damascus, and the remnant of Syria. They will be as the glory of the children of Israel," says Yahweh of Armies.

4 "It will happen in that day that the glory of Jacob will be made thin, and the fatness of his flesh will become lean. 5 It will be like when the harvester gathers the wheat, and his arm reaps the grain. Yes, it will be like when one gleans grain in the valley of Rephaim. 6 Yet gleanings will be left there, like the shaking of an olive tree, two or three olives in the top of the uppermost bough, four or five in the outermost branches of a fruitful tree," says Yahweh, the God of Israel. 7 In that day, people will look to their Maker, and their eyes will have respect for the Holy One of Israel. 8 They will not look to the altars, the work of their hands; neither shall they respect that which their fingers have made, either the Asherah poles or the incense altars. 9 In that day, their strong cities will be like the forsaken places in the woods and on the mountain top, which were forsaken from before the children of Israel; and it will be a desolation. 10 For you have forgotten the God of your salvation, and have not remembered the rock of your strength. Therefore you plant pleasant plants, and set out foreign seedlings. 11 In the day of your planting, you hedge it in. In the morning, you make your seed blossom, but the harvest flees away in the day of grief and of desperate sorrow.

12 Ah, the uproar of many peoples who roar like the roaring of the seas; and the rushing of nations that rush like the rushing of mighty waters! 13 The nations will rush like the rushing of many waters, but he will rebuke them, and they will flee far off, and will be chased like the chaff of the mountains before the wind, and like the whirling dust before the storm. 14 At evening, behold, terror! Before the morning, they are no more. This is the portion of those who plunder us, and the lot of those who rob us.

1 Prorocie*Ier. 49:23.Amos 1:3.Zah. 9:1. împotriva Damascului:

„Iată, Damascul nu va mai fi o cetate, ci va ajunge un morman de dărâmături; 2 cetățile Aroerului sunt părăsite, sunt date spre pășune turmelor, care se culcă nestingherite*Ier. 7:33. acolo. 3 S-a isprăvit cu cetățuia*Cap. 7:16;8:4. lui Efraim și s-a sfârșit cu împărăția Damascului, dar rămășița Siriei va fi ca slava copiilor lui Israel", zice Domnul oștirilor. 4 „În ziua aceea, slava lui Iacov va fi slăbită și grăsimea*Cap. 10:16. cărnii lui va pieri. 5 Se va*Ier. 51:33. întâmpla ca atunci când strânge secerătorul grâul și brațul lui taie spicele; da, ca la strânsul spicelor în valea Refaim; 6 vor*Cap. 24:13. mai rămâne doar câteva, ca la scuturatul măslinului: două, trei măsline pe vârful crengilor, patru sau cinci în ramurile cu roade", zice Domnul Dumnezeul lui Israel. 7 În ziua aceea, omul se va uita*Mica 7:7. spre Făcătorul său și ochii i se vor întoarce spre Sfântul lui Israel; 8 nu se va mai uita spre altare, care sunt lucrarea mâinilor lui, și nu va mai privi la ce au făcut degetele lui, la idolii Astarteei și la stâlpii închinați soarelui. 9 În ziua aceea, cetățile lui întărite vor fi ca dărâmăturile din pădure și de pe vârful muntelui, părăsite odinioară înaintea copiilor lui Israel: va fi o pustie! 10 Căci ai uitat pe Dumnezeul*Ps. 68:19. mântuirii tale și nu ți-ai adus aminte de Stânca scăpării tale. De aceea ți-ai sădit răsaduri plăcute și ai sădit butuci străini. 11 Când i-ai sădit, i-ai înconjurat cu un gard și, în curând, i-ai văzut înflorind. Dar culesul roadelor a fugit tocmai în clipa veseliei, și durerea este fără leac. 12 Vai, ce vuiet de popoare multe, care urlă cum*Ier. 6:23. urlă marea! Ce zarvă de neamuri, care mugesc cum mugesc niște ape puternice! 13 Neamurile mugesc cum mugesc apele mari… Dar când le mustră*Ps. 9:5. Dumnezeu, ele fug departe, izgonite*Ps. 83:13.Osea 13:3. ca pleava de pe munți la suflarea vântului, ca țărâna luată de vârtej. 14 Spre seară, vine o prăpădenie neașteptată și până dimineața nu mai sunt! Iată partea celor ce ne jupoaie și soarta celor ce ne jefuiesc.