1 Oh that you would tear the heavens,
that you would come down,
that the mountains might quake at your presence—
2 as when fire kindles the brushwood,
and the fire causes the water to boil.
Make your name known to your adversaries,
that the nations may tremble at your presence!
3 When you did awesome things which we didn’t look for,
you came down, and the mountains quaked at your presence.
4 For from of old men have not heard,
nor perceived by the ear,
nor has the eye seen a God besides you,
who works for him who waits for him.
5 You meet him who rejoices and does righteousness,
those who remember you in your ways.
Behold, you were angry, and we sinned.
We have been in sin for a long time.
Shall we be saved?
6 For we have all become like one who is unclean,
and all our righteousness is like a polluted garment.
We all fade like a leaf;
and our iniquities, like the wind, take us away.
7 There is no one who calls on your name,
who stirs himself up to take hold of you;
for you have hidden your face from us,
and have consumed us by means of our iniquities.
8 But now, Yahweh, you are our Father.
We are the clay and you our potter.
We all are the work of your hand.
9 Don’t be furious, Yahweh.
Don’t remember iniquity forever.
Look and see, we beg you,
we are all your people.
10 Your holy cities have become a wilderness.
Zion has become a wilderness,
Jerusalem a desolation.
11 Our holy and our beautiful house where our fathers praised you
is burned with fire.
All our pleasant places are laid waste.
12 Will you hold yourself back for these things, Yahweh?
Will you keep silent and punish us very severely?
Domínio Público. Esta tradução bíblica de domínio público é trazida a você por cortesia de eBible.org.
1 O, de ai despicaPs. 144:5. cerurile și Te-ai coborî, s-ar topi munțiiJud. 5:5.Mica 1:4. înaintea Ta, 2 ca de un foc care aprinde vreascurile, ca de un foc care face apa să dea în clocot! Ți-ar cunoaște atunci vrăjmașii Numele și ar tremura neamurile înaintea Ta! 3 Când ai făcutExod 34:10.Jud. 5:4,5.Ps. 68:8.Hab. 3:3,6. minuni la care nu ne așteptam, Te-ai coborât, și munții s-au zguduit înaintea Ta, 4 cum niciodatăPs. 31:19.1 Cor. 2:9. nu s-a pomenit, nici nu s-a auzit vorbindu-se și cum nici n-a văzut vreodată ochiul așa ceva: anume ca un alt dumnezeu afară de Tine să fi făcut asemenea lucruri pentru cei ce se încred în El. 5 Tu ieși înaintea celor ce împlinesc cu bucurie dreptateaFapte 10:35., celor ce umblă în căile Tale și își aduc aminteCap. 26:8. de Tine. Dar Te-ai mâniat pentru că amMal. 3:6. păcătuit. Vom suferi noi veșnic sau putem fi mântuiți? 6 Toți am ajuns ca niște necurați și toate faptele noastre buneFilip. 3:9. sunt ca o haină mânjită. Toți suntem ofilițiPs. 90:5,6. ca o frunză și nelegiuirile noastre ne iau ca vântul. 7 Nu este nimeniOsea 7:7. care să cheme Numele Tău sau care să se trezească și să se alipească de Tine, de aceea ne-ai ascuns Fața Ta și ne lași să pierim din pricina nelegiuirilor noastre. 8 DarCap. 63:16., Doamne, Tu ești Tatăl nostru; noi suntem lutul și Tu, olarulCap. 29:16;45:9.Ier. 18:6.Rom. 9:20,21., care ne-ai întocmit: suntem cu toții lucrareaEfes. 2:10. mâinilor Tale. 9 Nu Te mâniaPs. 74:1,2;79:8. prea mult, Doamne, și nu-Ți aduce aminte în veci de nelegiuire! Privește dar spre noi, căci toți suntemPs. 79:13. poporul Tău! 10 Cetățile Tale cele sfinte sunt pustii; Sionul este pustiu, IerusalimulPs. 79:1., o pustietate! 11 Casa noastră2 Împ. 25:9.2 Cron. 36:19.Ps. 74:7. cea sfântă și slăvită, în care părinții noștri cântau laudele Tale, a ajuns pradă flăcărilor și tot ce aveam mai scumpEzec. 24:21,25. a fost pustiit. 12 După toate acestea, Te vei opriCap. 42:14. Tu, Doamne? Vei tăceaPs. 83:1. Tu oare și ne vei întrista nespus de mult?