1 The burden of the wilderness of the sea.

As whirlwinds in the South sweep through, it comes from the wilderness, from an awesome land. 2 A grievous vision is declared to me. The treacherous man deals treacherously, and the destroyer destroys. Go up, Elam; attack! I have stopped all of Media’s sighing. 3 Therefore my thighs are filled with anguish. Pains have seized me, like the pains of a woman in labor. I am in so much pain that I can’t hear. I am so dismayed that I can’t see. 4 My heart flutters. Horror has frightened me. The twilight that I desired has been turned into trembling for me. 5 They prepare the table. They set the watch. They eat. They drink. Rise up, you princes, oil the shield! 6 For the Lord said to me, "Go, set a watchman. Let him declare what he sees. 7 When he sees a troop, horsemen in pairs, a troop of donkeys, a troop of camels, he shall listen diligently with great attentiveness." 8 He cried like a lion: "Lord, I stand continually on the watchtower in the daytime, and every night I stay at my post. 9 Behold, here comes a troop of men, horsemen in pairs." He answered, "Fallen, fallen is Babylon; and all the engraved images of her gods are broken to the ground.

10 You are my threshing, and the grain of my floor!" That which I have heard from Yahweh of Armies, the God of Israel, I have declared to you.

11 The burden of Dumah.

One calls to me out of Seir, "Watchman, what of the night? Watchman, what of the night?" 12 The watchman said, "The morning comes, and also the night. If you will inquire, inquire. Come back again."

13 The burden on Arabia.

You will lodge in the thickets in Arabia, you caravans of Dedanites. 14 They brought water to him who was thirsty. The inhabitants of the land of Tema met the fugitives with their bread. 15 For they fled away from the swords, from the drawn sword, from the bent bow, and from the heat of battle. 16 For the Lord said to me, "Within a year, as a worker bound by contract would count it, all the glory of Kedar will fail, 17 and the residue of the number of the archers, the mighty men of the children of Kedar, will be few; for Yahweh, the God of Israel, has spoken it."

1 Prorocie asupra pustiei mării:

Cum*Zah. 9:14. înaintează vijelia de la miazăzi, așa vine el din pustie, din țara înfricoșată. 2 O vedenie grozavă mi s-a descoperit. Asupritorul*Cap. 33:1. asuprește, pustiitorul pustiește. „Suie-te*Cap. 13:17.Ier. 49:34., Elamule! Împresoară, Medio! Căci fac să înceteze toate oftările lor", zice Domnul. 3 De aceea mi s-a umplut inima*Cap. 15:5;16:11. de neliniște, m-apucă durerile*Cap. 13:8., ca durerile unei femei când naște. Zvârcolirile nu mă lasă s-aud, tremurul mă împiedică să văd. 4 Îmi bate inima cu putere, m-apucă groaza; noaptea*Deut. 28:67. plăcerilor mele ajunge o noapte de spaimă. 5 Ei*Dan. 5:5. pun masa, straja veghează, și ei mănâncă, beau… Dar deodată se aude strigând: „În picioare, voievozi! Ungeți scutul!" 6 Căci așa mi-a vorbit Domnul: „Du-te și pune un străjer, ca să dea de veste despre ce va vedea." 7 El*Vers. 9. a văzut călărime, călăreți doi câte doi, călăreți pe măgari, călăreți pe cămile, și asculta cu luare aminte, cu cea mai mare băgare de seamă. 8 Apoi a strigat ca un leu: „Doamne, am stat mereu în turnul meu de*Hab. 2:1. pază și stăteam de strajă în toate nopțile. 9 Și iată că a venit călărime și călăreți doi câte doi." Apoi a luat iarăși cuvântul și a zis: „A*Ier. 51:8.Apoc. 14:8;18:2. căzut, a căzut Babilonul și toate*Cap. 46:1.Ier. 50:2;51:44. icoanele dumnezeilor lui sunt sfărâmate la pământ!" 10 O*Ier. 51:33., poporul meu, care ai fost stropșit ca boabele de grâu din aria mea, ce am auzit de la Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, aceea vă vestesc.

11 Prorocie*1 Cron. 1:30.Ier. 49:7,8.Ezec. 35:2.Obad. 1. asupra Dumei:

Mi se strigă din Seir: „Străjerule, cât mai este din noapte? Străjerule, mai este mult din noapte?" 12 Străjerul răspunde: „Vine dimineața, și este tot noapte. Dacă vreți să întrebați, întrebați; întoarceți-vă și veniți iarăși!" 13 Prorocie*Ier. 49:28. asupra Arabiei:

Veți petrece noaptea în tufele Arabiei, cete de negustori din Dedan*1 Cron. 1:9,32.! 14 Duceți apă celor ce le este sete; locuitorii țării Tema, duceți pâine fugarilor! 15 Căci ei fug dinaintea săbiilor, dinaintea sabiei scoase din teacă, dinaintea arcului încordat și dinaintea unei lupte înverșunate. 16 Căci așa mi-a vorbit Domnul: „Încă un an, ca*Cap. 16:14. anii unui simbriaș, și s-a isprăvit cu toată slava Chedarului*Ps. 120:5. Cap. 60:7.. 17 Nu va mai rămâne decât un mic număr din vitejii arcași, fii ai Chedarului, căci Domnul Dumnezeul lui Israel a spus-o."