1 Then Job answered,
2 "Truly I know that it is so,
but how can man be just with God?
3 If he is pleased to contend with him,
he can’t answer him one time in a thousand.
4 God is wise in heart, and mighty in strength.
Who has hardened himself against him and prospered?
5 He removes the mountains, and they don’t know it,
when he overturns them in his anger.
6 He shakes the earth out of its place.
Its pillars tremble.
7 He commands the sun and it doesn’t rise,
and seals up the stars.
8 He alone stretches out the heavens,
and treads on the waves of the sea.
9 He makes the Bear, Orion, and the Pleiades,
and the rooms of the south.
10 He does great things past finding out;
yes, marvelous things without number.
11 Behold, he goes by me, and I don’t see him.
He passes on also, but I don’t perceive him.
12 Behold, he snatches away.
Who can hinder him?
Who will ask him, ‘What are you doing?’
13 "God will not withdraw his anger.
The helpers of Rahab stoop under him.
14 How much less will I answer him,
and choose my words to argue with him?
15 Though I were righteous, yet I wouldn’t answer him.
I would make supplication to my judge.
16 If I had called, and he had answered me,
yet I wouldn’t believe that he listened to my voice.
17 For he breaks me with a storm,
and multiplies my wounds without cause.
18 He will not allow me to catch my breath,
but fills me with bitterness.
19 If it is a matter of strength, behold, he is mighty!
If of justice, ‘Who,’ says he, ‘will summon me?’
20 Though I am righteous, my own mouth will condemn me.
Though I am blameless, it will prove me perverse.
21 I am blameless.
I don’t respect myself.
I despise my life.
22 "It is all the same.
Therefore I say he destroys the blameless and the wicked.
23 If the scourge kills suddenly,
he will mock at the trial of the innocent.
24 The earth is given into the hand of the wicked.
He covers the faces of its judges.
If not he, then who is it?
25 "Now my days are swifter than a runner.
They flee away. They see no good.
26 They have passed away as the swift ships,
as the eagle that swoops on the prey.
27 If I say, ‘I will forget my complaint,
I will put off my sad face, and cheer up,’
28 I am afraid of all my sorrows.
I know that you will not hold me innocent.
29 I will be condemned.
Why then do I labor in vain?
30 If I wash myself with snow,
and cleanse my hands with lye,
31 yet you will plunge me in the ditch.
My own clothes will abhor me.
32 For he is not a man, as I am, that I should answer him,
that we should come together in judgment.
33 There is no umpire between us,
that might lay his hand on us both.
34 Let him take his rod away from me.
Let his terror not make me afraid;
35 then I would speak, and not fear him,
for I am not so in myself.
Domínio Público. Esta tradução bíblica de domínio público é trazida a você por cortesia de eBible.org.
1 Iov a luat cuvântul și a zis:
2 „Știu bine că este așa.
Și cum ar putea omul să-și scoatăPs. 143:2.Rom. 3:20. dreptate înaintea lui Dumnezeu?
3 Dacă ar voi să se certe cu El,
din o mie de lucruri n-ar putea să răspundă la unul singur.
4 Ale LuiCap. 36:5. sunt înțelepciunea și atotputernicia:
cine I s-ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?
5 El mută deodată munții
și-i răstoarnă în mânia Sa.
6 ZguduieIs. 2:19,21.Hag. 2:6,21.Evr. 12:26. pământul din temeliaCap. 26:11. lui,
de i se clatină stâlpii.
7 Poruncește soarelui, și soarele nu mai răsare;
și ține stelele sub pecetea Lui.
8 Numai ElGen. 1:6.Ps. 104:2,3. întinde cerurile
și umblă pe înălțimile mării.
9 El a făcutGen. 1:16. Cap. 38:31.Amos 5:8. Ursa-Mare, Luceafărul de seară și Ralițele
și stelele din ținuturile de miazăzi.
10 El faceCap. 5:9.Ps. 71:15. lucruri mari și nepătrunse,
minuni fără număr.
11 IatăCap. 23:8,9;35:14., El trece pe lângă mine, și nu-L văd,
Se duce, și nu-L zăresc.
12 DacăIs. 45:9.Ier. 18:6.Rom. 9:20. apucă El, cine-L va opri?
Cine-I va zice: ‘Ce faci?’
13 Dumnezeu nu-Și întoarce mânia;
sub El se pleacă toți sprijinitorii mândrieiCap. 26:12.Is. 30:7..
14 Și eu cum să-I răspund?
Ce cuvinte să aleg?
15 Chiar dacă așCap. 10:15. avea dreptate, nu I-aș răspunde.
Nu pot decât să mă rog judecătorului.
16 Și chiar dacă m-ar asculta când Îl chem,
tot n-aș putea crede că mi-a ascultat glasul –
17 El, care mă izbește ca într-o furtună,
care îmi înmulțește fără pricinăCap. 2:3;34:6. rănile,
18 care nu mă lasă să răsuflu,
mă satură de amărăciune.
19 Să alerg la putere? El este atotputernic.
La dreptate? Cine mă va apăra?
20 Oricâtă dreptate aș avea, gura mea mă va osândi
și oricât de nevinovat aș fi, El mă va arăta ca vinovat.
21 Nevinovat! Sunt, dar nu țin la viață, îmi disprețuiesc viața.
22 Ce-mi pasă la urma urmei?
Căci îndrăznesc s-o spun:
El nimicește pe cel nevinovatEcl. 9:2,3.Ezec. 21:3. ca și pe cel vinovat.
23 Și dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea…!
Dar El râde de încercările celui nevinovat.
24 Pământul este dat pe mâinile celui nelegiuit;
El acoperă2 Sam. 15:30;19:4.Ier. 14:4. ochii judecătorilor – de nu El, apoi cine altul?
25 ZileleCap. 7:6,7. mele aleargă mai iuți decât un alergător;
fug fără să fi văzut fericirea;
26 trec ca și corăbiile cele iuți,
ca vulturulHab. 1:8. care se repede asupra prăzii.
27 DacăCap. 7:13. zic: ‘Vreau să-mi uit suferințele,
să-mi las întristarea și să fiu voios’,
28 sunt îngrozitPs. 119:120. de toate durerile mele.
Știu că nu mă vei scoate nevinovatExod 20:7..
29 Și dacă voi fi judecat vinovat,
pentru ce să mă mai trudesc degeaba?
30 Chiar dacăIer. 2:22. m-aș spăla cu zăpadă,
chiar dacă mi-aș curăți mâinile cu leșie,
31 Tu tot m-ai cufunda în mocirlă,
de s-ar scârbi până și hainele de mine!
32 Căci El nuEcl. 6:10.Is. 45:9.Ier. 49:19.Rom. 9:20. este un om ca mine, ca să-I pot răspunde
și să mergem împreună la judecată.
33 Nici nuVers. 19.1 Sam. 2:25. este vreun mijlocitor între noi,
care să-și pună mâna peste noi amândoi.
34 Să-Și tragăCap. 13:20-22;33:7.Ps. 39:10. însă varga de deasupra mea
și să nu mă mai tulbure spaima Lui.
35 Atunci voi vorbi și nu mă voi teme de El.
Altfel, nu sunt stăpân pe mine.
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)
/images/a/qHG3xNP8jqR-HqIiucz0L)