1 Então Balaão disse a Balaque: Edifica-me aqui sete altares, e prepara-me aqui sete novilhos e sete carneiros.

2 Fez, pois, Balaque como Balaão dissera: e Balaque e Balaão ofereceram um novilho e um carneiro sobre cada altar. 3 Então Balaão disse a Balaque: Fica-te junto do teu holocausto, e eu irei; porventura o Senhor me sairá ao encontro, e o que me mostrar te notificarei. Então foi a um lugar alto.

4 E encontrando-se Deus com Balaão, este lhe disse: Preparei sete altares, e ofereci um novilho e um carneiro sobre cada altar.

5 Então o Senhor pôs a palavra na boca de Balaão, e disse: Torna-te para Balaque, e assim falarás.

6 E tornando para ele, eis que estava junto do seu holocausto, ele e todos os príncipes dos moabitas. 7 Então proferiu a sua parábola, e disse: De Arã, me mandou trazer Balaque, rei dos moabitas, das montanhas do oriente, dizendo: Vem, amaldiçoa-me a Jacó; e vem, denuncia a Israel.

8 Como amaldiçoarei o que Deus não amaldiçoa? E como denunciarei, quando o Senhor não denuncia?

9 Porque do cume das penhas o vejo, e dos outeiros o contemplo; eis que este povo habitará só, e entre as nações não será contado.

10 Quem contará o pó de Jacó e o número da quarta parte de Israel? Que a minha alma morra da morte dos justos, e seja o meu fim como o seu.

11 Então disse Balaque a Balaão: Que me fizeste? Chamei-te para amaldiçoar os meus inimigos, mas eis que inteiramente os abençoaste.

12 E ele respondeu, e disse: Porventura não terei cuidado de falar o que o Senhor pôs na minha boca?

13 Então Balaque lhe disse: Rogo-te que venhas comigo a outro lugar, de onde o verás; verás somente a última parte dele, mas a todo ele não verás; e amaldiçoa-mo dali.

14 Assim o levou consigo ao campo de Zofim, ao cume de Pisga; e edificou sete altares, e ofereceu um novilho e um carneiro sobre cada altar. 15 Então disse a Balaque: Fica aqui junto do teu holocausto, e eu irei ali ao encontro do Senhor.

16 E, encontrando-se o Senhor com Balaão, pôs uma palavra na sua boca, e disse: Torna para Balaque, e assim falarás.

17 E, vindo a ele, eis que estava junto do holocausto, e os príncipes dos moabitas com ele; disse-lhe pois Balaque: Que coisa falou o Senhor?

18 Então proferiu a sua parábola, e disse: Levanta-te, Balaque, e ouve; inclina os teus ouvidos a mim, filho de Zipor.

19 Deus não é homem, para que minta; nem filho do homem, para que se arrependa; porventura diria ele, e não o faria? Ou falaria, e não o confirmaria?

20 Eis que recebi mandado de abençoar; pois ele tem abençoado, e eu não o posso revogar.

21 Não viu iniquidade em Israel, nem contemplou maldade em Jacó; o Senhor seu Deus é com ele, e no meio dele se ouve a aclamação de um rei.

22 Deus os tirou do Egito; as suas forças são como as do boi selvagem.

23 Pois contra Jacó não vale encantamento, nem adivinhação contra Israel; neste tempo se dirá de Jacó e de Israel: Que coisas Deus tem realizado!

24 Eis que o povo se levantará como leoa, e se erguerá como leão; não se deitará até que coma a presa, e beba o sangue dos mortos.

25 Então Balaque disse a Balaão: Nem o amaldiçoarás, nem o abençoarás.

26 Porém Balaão respondeu, e disse a Balaque: Não te falei eu, dizendo: Tudo o que o Senhor falar isso farei?

27 Disse mais Balaque a Balaão: Ora vem, e te levarei a outro lugar; porventura bem parecerá aos olhos de Deus que dali mo amaldiçoes.

28 Então Balaque levou Balaão consigo ao cume de Peor, que dá para o lado do deserto. 29 Balaão disse a Balaque: Edifica-me aqui sete altares, e prepara-me aqui sete novilhos e sete carneiros.

30 Balaque, pois, fez como dissera Balaão: e ofereceu um novilho e um carneiro sobre cada altar.

1 Balaam a zis lui Balac: „Zidește-mi*Vers. 29. aici șapte altare și pregătește-mi aici șapte viței și șapte berbeci." 2 Balac a făcut cum spusese Balaam, și Balac și Balaam au adus câte*Vers. 14,30. un vițel și câte un berbec pe fiecare altar. 3 Balaam a zis lui Balac: „Stai lângă*Vers. 15. arderea ta de tot, și eu mă voi depărta de ea; poate că Domnul îmi*Cap. 24:1. va ieși înainte și ce-mi va descoperi îți voi spune." Și s-a dus pe un loc înalt. 4 Dumnezeu*Vers. 16. a venit înaintea lui Balaam și Balaam I-a zis: „Am ridicat șapte altare și, pe fiecare altar, am adus câte un vițel și câte un berbec." 5 Domnul a pus*Cap. 22:35;23:16.Deut. 18:18.Ier. 1:9. cuvinte în gura lui Balaam și a zis: „Întoarce-te la Balac și așa să-i vorbești." 6 Balaam s-a întors la Balac și iată că Balac stătea lângă arderea lui de tot, el și toate căpeteniile Moabului.

7 Balaam și-a*Vers. 18. Cap. 24:3,15,23.Iov 27:1;29:1.Ps. 78:2.Ezec. 17:2.Mica 2:4.Hab. 2:6. rostit prorocia și a zis:

„Balac m-a adus din Aram (Mesopotamia).

Împăratul Moabului m-a chemat din munții Răsăritului, zicând:

‘Vino*Cap. 22:6,11,17. și blestemă-mi pe Iacov!

Vino și defăimează-mi pe Israel!’

8 Cum*Is. 47:12,13. să blestem eu pe cel ce nu-l blestemă Dumnezeu?

Cum să defăimez eu pe cel pe care nu-l defăimează Domnul?

9 Îl văd din vârful stâncilor,

Îl privesc de pe înălțimea dealurilor:

Este*Deut. 33:28. un popor care locuiește deoparte

Și nu*Exod 33:16.Ezra 9:2.Efes. 2:14. face parte dintre neamuri.

10 Cine*Gen. 13:16;22:17. poate să numere pulberea lui Iacov

Și să spună numărul unui sfert din Israel?

O, de aș muri de moartea*Ps. 116:15. celor neprihăniți

Și sfârșitul meu să fie ca al lor!"

11 Balac a zis lui Balaam: „Ce mi-ai făcut? Te-am*Cap. 22:11,17;24:10. luat să blestemi pe vrăjmașul meu, și iată că tu-l binecuvântezi!" 12 El a răspuns și a zis: „Nu*Cap. 22:38. trebuie oare să spun ce-mi pune Domnul în gură?" 13 Balac i-a zis: „Vino, te rog, cu mine în alt loc, de unde îl poți vedea, căci aici nu vezi decât o parte din el, nu-l vezi întreg. Și de acolo să mi-l blestemi." 14 L-a dus în câmpul Țofim, spre vârful muntelui Pisga, a zidit*Vers. 1,2. șapte altare și a adus câte un vițel și un berbec pe fiecare altar. 15 Balaam a zis lui Balac: „Stai aici, lângă arderea ta de tot, și eu mă voi duce înaintea lui Dumnezeu." 16 Domnul a venit înaintea lui Balaam, i-a pus*Cap. 22:35;23:5. cuvinte în gură și a zis: „Întoarce-te la Balac și așa să-i vorbești." 17 Balaam s-a întors la el, și iată că Balac stătea lângă arderea lui de tot, cu căpeteniile Moabului. Balac i-a zis: „Ce ți-a spus Domnul?"

18 Balaam și-a rostit prorocia și a zis:

„Scoală-te*Jud. 3:20., Balac, și ascultă!

Ia aminte la mine, fiul lui Țipor!

19 Dumnezeu*1 Sam. 15:29.Mal. 3:6.Rom. 11:29.Tit 1:2.Iac. 1:17. nu este un om, ca să mintă,

Nici un fiu al omului, ca să-I pară rău.

Ce a spus, oare nu va face?

Ce a făgăduit, oare nu va împlini?

20 Iată că am primit poruncă să binecuvântez.

Da, El*Gen. 12:2;22:17. Cap. 22:12. a binecuvântat, și eu nu pot întoarce.

21 El nu vede nicio fărădelege în Iacov,

Nu vede*Rom. 4:7,8. nicio răutate în Israel.

Domnul*Exod 13:21;29:45,46;33:14. Dumnezeul lui este cu el,

El este Împăratul lui, veselia lui.

22 Dumnezeu*Cap. 24:8. i-a scos din Egipt,

Tăria Lui este pentru el*Deut. 33:17.Iov 39:10,11. ca a bivolului.

23 Descântecul nu poate face nimic împotriva lui Iacov,

Nici vrăjitoria împotriva lui Israel.

Acum se poate spune despre Iacov și Israel:

‘Ce lucruri*Ps. 31:19;44:1. mari a făcut Dumnezeu!’

24 Da, poporul acesta se scoală ca o leoaică*Gen. 49:9.

Și se ridică întocmai ca un leu.

Nu se culcă*Gen. 49:27. până ce n-a mâncat prada

Și n-a băut sângele celor uciși."

25 Balac a zis lui Balaam: „Nu-l blestema, dar măcar nici nu-l binecuvânta!" 26 Balaam a răspuns și a zis lui Balac: „Nu ți-am spus că voi face tot ce va*Cap. 22:38;23:12.1 Împ. 22:14. spune Domnul?" 27 Balac a zis lui Balaam: „Vino*Vers. 13., te rog, te voi duce într-un alt loc; poate că Dumnezeu va găsi cu cale să-mi blestemi de acolo pe poporul acesta!" 28 Balac a dus pe Balaam pe vârful muntelui Peor, care este cu fața spre pustie*Cap. 21:20.. 29 Balaam a zis lui Balac: „Zidește-mi*Vers. 1. aici șapte altare și pregătește-mi aici șapte viței și șapte berbeci!" 30 Balac a făcut cum zisese Balaam și a adus câte un vițel și câte un berbec pe fiecare altar.