1 Então, respondeu Elifaz, o temanita:
2 Porventura, será o homem de algum proveito a Deus?
Antes, o sábio é só útil a si mesmo.
3 Ou tem o Todo-Poderoso interesse em que sejas justo
ou algum lucro em que faças perfeitos os teus caminhos?
4 Ou te repreende pelo teu temor de Deus
ou entra contra ti em juízo?
5 Porventura, não é grande a tua malícia,
e sem termo, as tuas iniquidades?
6 Porque sem causa tomaste penhores a teu irmão
e aos seminus despojaste das suas roupas.
7 Não deste água a beber ao cansado
e ao faminto retiveste o pão.
8 Ao braço forte pertencia a terra,
e só os homens favorecidos habitavam nela.
9 As viúvas despediste de mãos vazias,
e os braços dos órfãos foram quebrados.
10 Por isso, estás cercado de laços,
e repentino pavor te conturba
11 ou trevas, em que nada vês;
e águas transbordantes te cobrem.
12 Porventura, não está Deus nas alturas do céu?
Olha para as estrelas mais altas. Que altura!
13 E dizes: Que sabe Deus?
Acaso, poderá ele julgar através de densa escuridão?
14 Grossas nuvens o encobrem,
de modo que não pode ver;
ele passeia pela abóbada do céu.
15 Queres seguir a rota antiga,
que os homens iníquos pisaram?
16 Estes foram arrebatados antes do tempo;
o seu fundamento, uma torrente o arrasta.
17 Diziam a Deus: Retira-te de nós.
E: Que pode fazer-nos o Todo-Poderoso?
18 Contudo, ele enchera de bens as suas casas.
Longe de mim o conselho dos perversos!
19 Os justos o veem e se alegram,
e o inocente escarnece deles,
20 dizendo: Na verdade, os nossos adversários foram destruídos,
e o fogo consumiu o resto deles.
21 Reconcilia-te, pois, com ele e tem paz,
e assim te sobrevirá o bem.
22 Aceita, peço-te, a instrução que profere
e põe as suas palavras no teu coração.
23 Se te converteres ao Todo-Poderoso, serás restabelecido;
se afastares a injustiça da tua tenda
24 e deitares ao pó o teu ouro
e o ouro de Ofir entre pedras dos ribeiros,
25 então, o Todo-Poderoso será o teu ouro
e a tua prata escolhida.
26 Deleitar-te-ás, pois, no Todo-Poderoso
e levantarás o rosto para Deus.
27 Orarás a ele, e ele te ouvirá;
e pagarás os teus votos.
28 Se projetas alguma coisa, ela te sairá bem,
e a luz brilhará em teus caminhos.
29 Se estes descem, então, dirás: Para cima!
E Deus salvará o humilde
30 e livrará até ao que não é inocente;
sim, será libertado, graças à pureza de tuas mãos.
Almeida Revista e Atualizada© Copyright © 1993 Sociedade Bíblica do Brasil. Todos os direitos reservados. Texto bíblico utilizado com autorização. Saiba mais sobre a Sociedade Bíblica do Brasil www.sbb.org.br. A Sociedade Bíblica do Brasil trabalha para que a Bíblia esteja, efetivamente, ao alcance de todos e seja lida por todos. A SBB é uma entidade sem fins lucrativos, dedicada a promover o desenvolvimento integral do ser humano. Você também pode ajudar a Causa da Bíblia!
1 Elifaz din Teman a luat cuvîntul şi a zis:2 ,,Poate un om să aducă vreun folos lui Dumnezeu? Nu; ci înţeleptul nu-şi foloseşte de cît lui.3 Dacă eşti fără prihană, are Cel Atotputernic vre un folos? Şi dacă trăieşti fără vină, ce va cîştiga El?4 Pentru evlavia ta te pedepseşte El oare, şi intră la judecată cu tine?5 Nu -i mare răutatea ta? Şi fărădelegile tale fără număr?6 Luai fără pricină zăloage dela fraţii tăi, lăsai fără haine pe cei goi.7 Nu dădeai apă omului însetat, nu voiai să dai pîne omului flămînd.8 Ţara era a ta, fiindcă erai mai tare, te aşezai în ea, fiindcă erai cu vază.9 Dădeai afară pe văduve cu mînile goale, şi braţele orfanilor le frîngeai.10 Pentru aceea eşti înconjurat de curse, şi te -a apucat groaza dintr'o dată.11 Nu vezi dar acest întunerec, aceste ape multe cari te năpădesc?12 Nu este Dumnezeu sus în ceruri? Priveşte vîrful stelelor, ce înalt este!13 Şi tu zici: ,Ce ştie Dumnezeu? Poate să judece El prin întunerecul de nori?14 Îl înfăşoară norii, nu vede nimic, bolta cerească abea dacă o străbate!`15 Ce! vrei s'apuci pe calea străveche, pe care au urmat -o cei nelegiuiţi,16 cari au fost luaţi înainte de vreme, şi au ţinut cît ţine un pîrîu care se scurge?17 Ei ziceau lui Dumnezeu: ,Pleacă dela noi! Ce ne poate face Cel Atot puternic?`18 Şi totuş Dumnezeu le umpluse casele de bunătăţi. -Departe de mine sfatul celor răi! -19 Cei fără prihană vor fi martori ai căderii lor şi se vor bucura, cel nevinovat va rîde de ei20 şi va zice: ,Iată pe protivnicii noştri nimiciţi! Iată-le bogăţiile arse de foc!`21 Împrieteneşte-te dar cu Dumnezeu, şi vei avea pace; te vei bucura astfel iarăş de fericire.22 Primeşte învăţătură din gura Lui, şi pune-ţi la inimă cuvintele Lui.23 Vei fi aşezat iarăş la locul tău, dacă te vei întoarce la Cel Atot puternic, dacă depărtezi fărădelegea din cortul tău.24 Aruncă dar aurul în ţărînă, aruncă aurul din Ofir în prundul pîraielor!25 Şi atunci Cel Atot puternic va fi aurul tău, argintul tău, bogăţia ta.26 Atunci Cel Atot puternic va fi desfătarea ta, şi îţi vei ridica faţa spre Dumnezeu.27 Îl vei ruga, şi te va asculta, şi îţi vei putea împlini juruinţele.28 Pe ce vei pune mîna îţi va izbuti, pe cărările tale va străluci lumina.29 Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută pe cel cu ochii plecaţi.30 El va izbăvi chiar şi pe cel vinovat, care îşi va datora scăparea curăţiei mînilor tale.``