1 After these things I saw another angel coming down out of heaven, having great authority; and the earth was lightened with his glory. 2 And he cried with a mighty voice, saying, Fallen, fallen is Babylon the great, and is become a habitation of demons, and a hold of every unclean spirit, and a hold of every unclean and hateful bird. 3 For by the wine of the wrath of her fornication all the nations are fallen; and the kings of the earth committed fornication with her, and the merchants of the earth waxed rich by the power of her wantonness.

4 And I heard another voice from heaven, saying, Come forth, my people, out of her, that ye have no fellowship with her sins, and that ye receive not of her plagues: 5 for her sins have reached even unto heaven, and God hath remembered her iniquities. 6 Render unto her even as she rendered, and double unto her the double according to her works: in the cup which she mingled, mingle unto her double. 7 How much soever she glorified herself, and waxed wanton, so much give her of torment and mourning: for she saith in her heart, I sit a queen, and am no widow, and shall in no wise see mourning. 8 Therefore in one day shall her plagues come, death, and mourning, and famine; and she shall be utterly burned with fire; for strong is the Lord God who judged her. 9 And the kings of the earth, who committed fornication and lived wantonly with her, shall weep and wail over her, when they look upon the smoke of her burning, 10 standing afar off for the fear of her torment, saying, Woe, woe, the great city, Babylon, the strong city! for in one hour is thy judgment come. 11 And the merchants of the earth weep and mourn over her, for no man buyeth their merchandise any more; 12 merchandise of gold, and silver, and precious stone, and pearls, and fine linen, and purple, and silk, and scarlet; and all thyine wood, and every vessel of ivory, and every vessel made of most precious wood, and of brass, and iron, and marble; 13 and cinnamon, and spice, and incense, and ointment, and frankincense, and wine, and oil, and fine flour, and wheat, and cattle, and sheep; and merchandise of horses and chariots and slaves; and souls of men. 14 And the fruits which thy soul lusted after are gone from thee, and all things that were dainty and sumptuous are perished from thee, and men shall find them no more at all. 15 The merchants of these things, who were made rich by her, shall stand afar off for the fear of her torment, weeping and mourning; 16 saying, Woe, woe, the great city, she that was arrayed in fine linen and purple and scarlet, and decked with gold and precious stone and pearl! 17 for in one hour so great riches is made desolate. And every shipmaster, and every one that saileth any whither, and mariners, and as many as gain their living by sea, stood afar off, 18 and cried out as they looked upon the smoke of her burning, saying, What city is like the great city? 19 And they cast dust on their heads, and cried, weeping and mourning, saying, Woe, woe, the great city, wherein all that had their ships in the sea were made rich by reason of her costliness! for in one hour is she made desolate. 20 Rejoice over her, thou heaven, and ye saints, and ye apostles, and ye prophets; for God hath judged your judgment on her.

21 And a strong angel took up a stone as it were a great millstone and cast it into the sea, saying, Thus with a mighty fall shall Babylon, the great city, be cast down, and shall be found no more at all. 22 And the voice of harpers and minstrels and flute-players and trumpeters shall be heard no more at all in thee; and no craftsman, of whatsoever craft, shall be found any more at all in thee; and the voice of a mill shall be heard no more at all in thee; 23 and the light of a lamp shall shine no more at all in thee; and the voice of the bridegroom and of the bride shall be heard no more at all in thee: for thy merchants were the princes of the earth; for with thy sorcery were all the nations deceived. 24 And in her was found the blood of prophets and of saints, and of all that have been slain upon the earth.

1 După*Cap. 17:1. aceea, am văzut coborându-se din cer un alt înger, care avea o mare putere; și*Ezec. 43:2. pământul s-a luminat de slava lui. 2 El a strigat cu glas tare și a zis: „A*Is. 13:19;21:9.Ier. 51:8. Cap. 14:8. căzut, a căzut Babilonul cel mare! A*Is. 13:21;21:8;34:14.Ier. 50:39;51:37. ajuns un locaș al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare*Is. 14:23;34:11.Marcu 5:2,3. a oricărei păsări necurate și urâte, 3 pentru că toate neamurile au*Cap. 14:8;17:2. băut din vinul mâniei curviei ei și împărații pământului au curvit cu ea și negustorii*Vers. 11,15.Is. 47:15. pământului s-au îmbogățit prin risipa desfătării ei." 4 Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: „Ieșiți*Is. 48:20;52:11.Ier. 50:8;51:6,45.2 Cor. 6:17. din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiți părtași la păcatele ei și să nu fiți loviți cu urgiile ei! 5 Pentru că*Gen. 18:20,21.Ier. 51:9.Iona 1:2. păcatele ei s-au îngrămădit și au ajuns până în cer și Dumnezeu*Cap. 16:19. Și-a adus aminte de nelegiuirile ei. 6 Răsplătiți-i*Ps. 137:8.Ier. 50:15,19;51:24,49.2 Tim. 4:14. Cap. 13:10. cum v-a răsplătit ea și întoarceți-i de două ori cât faptele ei. Turnați-i*Cap. 14:10. îndoit în potirul în care a amestecat*Cap. 16:19. ea! 7 Pe cât*Ezec. 28:2. s-a slăvit pe sine însăși și s-a desfătat în risipă, pe atât dați-i chin și tânguire! Pentru că zice în inima ei: ‘Șed ca împărăteasă*Is. 47:7,8.Ţef. 2:15., nu sunt văduvă și nu voi ști ce este tânguirea!’ 8 Tocmai pentru aceea într-o*Is. 47:9. Vers. 10. singură zi vor veni urgiile ei: moartea, tânguirea și foametea. Și va fi arsă de tot în*Cap. 17:16. foc, pentru că*Ier. 50:34. Cap. 11:17. Domnul Dumnezeu, care a judecat-o, este tare. 9 Și împărații*Ezec. 26:16,17. Cap. 17:2;18:3. pământului, care au curvit și s-au dezmierdat în risipă cu ea, când*Ier. 50:46. vor vedea fumul arderii ei, o*Vers. 18. Cap. 19:3. vor plânge și o vor boci. 10 Ei vor sta departe, de frică să nu cadă în chinul ei, și vor zice: ‘Vai!*Is. 21:9. Cap. 14:8. vai! Babilonul, cetatea cea mare, cetatea cea tare! Într-o*Vers. 17,19. clipă ți-a venit judecata!’ 11 Negustorii*Ezec. 27:27-36. Vers. 3. pământului o plâng și o jelesc, pentru că nimeni nu le mai cumpără marfa: 12 marfă*Cap. 17:4. de aur, de argint, de pietre scumpe, de mărgăritare, de in subțire, de purpură, de mătase și de stacojiu; nici feluritele lor soiuri de lemn de tiin, tot felul de vase de fildeș, tot felul de vase de lemn foarte scump, de aramă, de fier și de marmură; 13 nici scorțișoara, nici mirodeniile, nici miroznele, nici mirul, nici tămâia, nici vinul, nici untdelemnul, nici făina bună de tot, nici grâul, nici boii, nici oile, nici caii, nici căruțele, nici robii, nici sufletele*Ezec. 27:13. oamenilor. 14 Și roadele atât de dorite sufletului tău s-au dus de la tine. Toate lucrurile alese, strălucite, sunt pierdute pentru tine și nu le vei mai găsi. 15 Cei ce fac negoț*Vers. 3,11. cu aceste lucruri, care s-au îmbogățit de pe urma ei, vor sta departe de ea, de frica chinului ei. Vor plânge, se vor tângui 16 și vor zice: ‘Vai! vai! Cetatea cea mare, care*Cap. 17:4. era îmbrăcată cu in foarte subțire, cu purpură și cu stacojiu, care era împodobită cu aur, cu pietre scumpe și cu mărgăritare! 17 Atâtea bogății într-un*Vers. 10. ceas s-au prăpădit!’ Și*Is. 23:14.Ezec. 27:29. toți cârmacii, toți cei ce merg cu corabia pe mare, marinarii și toți cei ce câștigă din mare stăteau departe 18 și*Ezec. 27:30,31. Vers. 9., când au văzut fumul arderii ei, strigau: ‘Care*Cap. 13:4. cetate era ca cetatea cea mare?’ 19 Și își aruncau*Ios. 7:6.1 Sam. 4:12.Iov 2:12.Ezec. 27:30. țărână în cap, plângeau, se tânguiau, țipau și ziceau: ‘Vai! vai! Cetatea cea mare, al cărei belșug de scumpeturi a îmbogățit pe toți cei ce aveau corăbii pe mare, într-o clipă*Vers. 8. a fost prefăcută într-un pustiu!’ 20 Bucură-te de ea, cerule!*Is. 44:23;49:13.Ier. 51:48. Bucurați-vă și voi, sfinților, apostolilor și prorocilor! Pentru că*Luca 11:49,50. Cap. 19:2. Dumnezeu v-a făcut dreptate și a judecat-o." 21 Atunci, un înger puternic a ridicat de jos o piatră ca o mare piatră de moară, a aruncat-o în mare și a zis: „Cu*Ier. 51:64. așa repeziciune va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, și nu*Cap. 12:8;16:20. va mai fi găsit! 22 Și*Is. 24:8.Ier. 7:34;16:9;25:10.Ezec. 26:13. nu se va mai auzi în tine nici sunet de alăute, nici cântece din instrumente, nici cântători din fluiere, nici cântători din trâmbițe; nu se va mai găsi la tine niciun meșter în vreun meșteșug oarecare. Nu se va mai auzi în tine vuietul morii. 23 Lumina*Ier. 25:10. lămpii nu va mai lumina în tine și nu se va mai auzi în tine glasul mirelui*Ier. 7:34;16:9;25:10;33:11. și al miresei, pentru că negustorii*Is. 23:8. tăi erau mai-marii pământului, pentru că*2 Împ. 9:22.Naum 3:4. Cap. 17:2,5. toate neamurile au fost amăgite de vrăjitoria ta 24 și pentru că*Cap. 17:6. acolo a fost găsit sângele prorocilor și al sfinților și al tuturor celor ce au fost înjunghiați*Ier. 51:49. pe pământ."