1 Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.
2 Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.
3 Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.
4 Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.
5 Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,
6 pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.
7 Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,
8 cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.
9 Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.
10 Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.
11 Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.
12 Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?
13 Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.
14 Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;
15 Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;
16 nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.
17 Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.
18 Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.
19 Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.
20 De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?
21 Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.
22 Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`
23 Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.
24 Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.
25 Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,
26 cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,
27 atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.
28 Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`
1 "银子有矿， 金子有冶炼的地方。
2 铁从土中取出， 熔化石头而得铜。
3 人探求黑暗的尽头， 查明在阴暗中的石矿， 直到极处。
4 在无人居住之处， 足迹罕至之地开坑探矿， 他们与人远离， 悬在坑中摇来摇去。
5 至于地， 粮食从它而出， 地底下却好像被火翻转过来一样。
6 石中有蓝宝石， 也有金沙。
7 矿坑中的路， 鸷鸟不知道， 连鹰的眼也未曾见过；
8 狂傲的野兽未曾行过， 猛狮也未曾经过。
9 人伸手击凿坚石， 使山脚翻倒过来。
10 在磐石中凿出坑道， 亲眼看见各样宝物。
11 他堵住水源， 不让滴漏， 又使隐藏之物显露在光中。
12 然而， 智慧在何处可寻？聪明之地在哪里呢？
13 智慧的价值人不知道， 在活人之地也寻不到。
14 深渊说： ‘不在我里面’， 沧海说： ‘不在我这里’。
15 智慧不能用纯金购买， 也不能称银子作它的代价。
16 俄斐金， 贵重的玛瑙、蓝宝石， 都不能与它比较。
17 黄金和玻璃不能与它比较， 纯金的器皿不能与它交换。
18 珊瑚和水晶都不值一提， 取得智慧胜过取得红宝石。
19 古实的黄玉不能与它比较， 纯金也不能与它较量。
20 然而， 智慧从哪里来， 聪明之地在哪里呢？
21 众生的眼睛都看不到， 空中的飞鸟也不能发现。
22 灭亡和死亡都说： ‘我们只风闻它的事罢了。’
23 神明白智慧的道路， 也晓得智慧的所在，
24 因为他察看全世界， 遍观全地。
25 他为风定轻重， 又度量众水；
26 为雨露立定律， 为雷电定道路。
27 那时他看见智慧， 描述智慧， 他坚立智慧， 并且查探智慧。
28 他对人说： ‘敬畏主就是智慧， 远离邪恶就是聪明。’"