1 Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.

2 Comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.

4 Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.

5 Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.

6 Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.

7 Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezeşte. -

8 Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

9 Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -

10 Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

11 Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. -

12 Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -

13 Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -

14 Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -

15 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -

16 Cel neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -

17 Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -

18 Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -

19 Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -

20 Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -

21 Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -

22 Binecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -

23 Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -

24 Celui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -

25 Cum trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -

26 Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -

27 Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi. -

28 Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decît bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -

29 Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -

30 Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -

31 Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -

32 Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.

1 Syn moudrý obveseluje otce, ale syn bláznivý zámutkem jest matce své.

2 Neprospívají pokladové bezbožně nabytí, ale spravedlnost vytrhuje od smrti.

3 Nedopustí lačněti Hospodin duši spravedlivého, statek pak bezbožných rozptýlí.

4 K nouzi přivodí ruka lstivá, ruka pak pracovitých zbohacuje.

5 Kdo shromažďuje v létě, jest syn rozumný; kdož vyspává ve žni, jest syn, kterýž hanbu činí.

6 Požehnání jest nad hlavou spravedlivého, ale ústa bezbožných přikrývají ukrutnost.

7 Památka spravedlivého požehnaná, ale jméno bezbožných smrdí.

8 Moudré srdce přijímá přikázaní, ale blázen od rtů svých padne.

9 Kdo chodí upřímě, chodí doufanlivě; kdož pak převrací cesty své, vyjeven bude.

10 Kdo mhourá okem, uvodí nesnáz; a kdož jest bláznivých rtů, padne.

11 Pramen života jsou ústa spravedlivého, ale ústa bezbožných přikrývají ukrutnost.

12 Nenávist vzbuzuje sváry, ale láska přikrývá všecka přestoupení.

13 Ve rtech rozumného nalézá se moudrost, ale kyj na hřbetě blázna.

14 Moudří skrývají umění, úst pak blázna blízké jest setření.

15 Zboží bohatého jest město pevné jeho, ale nouze jest chudých setření.

16 Práce spravedlivého jest k životu, nábytek pak bezbožných jest k hříchu.

17 Stezkou života jde, kdož přijímá trestání; ale kdož pohrdá domlouváním, bloudí.

18 Kdož přikrývá nenávist rty lživými, i kdož uvodí v lehkost, ten blázen jest.

19 Mnohé mluvení nebývá bez hříchu, kdož pak zdržuje rty své, opatrný jest.

20 Stříbro výborné jest jazyk spravedlivého, ale srdce bezbožných za nic nestojí.

21 Rtové spravedlivého pasou mnohé, blázni pak pro bláznovství umírají.

22 Požehnání Hospodinovo zbohacuje, a to beze všeho trápení.

23 Za žert jest bláznu činiti nešlechetnost, ale muž rozumný moudrosti se drží.

24 Čeho se bojí bezbožný, to přichází na něj; ale čehož žádají spravedliví, dává Bůh.

25 Jakož pomíjí vichřice, tak nestane bezbožníka, spravedlivý pak jest základ stálý.

26 Jako ocet zubům, a jako dým očima, tak jest lenivý těm, kteříž jej posílají.

27 Bázeň Hospodinova přidává dnů, léta pak bezbožných ukrácena bývají.

28 Očekávání spravedlivých jest potěšení, naděje pak bezbožných zahyne.

29 Silou jest upřímému cesta Hospodinova, a strachem těm, kteříž činí nepravost.

30 Spravedlivý na věky se nepohne, bezbožní pak nebudou bydliti v zemi.

31 Ústa spravedlivého vynášejí moudrost, ale jazyk převrácený vyťat bude.

32 Rtové spravedlivého znají, což jest Bohu libého, ústa pak bezbožných převrácené věci.