1 Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -2 Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.3 Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -4 Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -5 Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -6 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -7 Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -8 Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.9 Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -10 Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -11 Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -12 Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -13 Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -14 Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -15 O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.16 Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -17 După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -18 Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -19 Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -20 După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -21 Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -22 Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -23 Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.24 Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -25 Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -26 Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;27 laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

1 Nechlub se dnem zítřejším, nebo nevíš, coť ten den přinese.2 Nechať tě chválí jiní, a ne ústa tvá, cizí, a ne rtové tvoji.3 Tíž má kamen, a váhu písek, ale hněv blázna těžší jest nad to obé.4 Ukrutnátě věc hněv a prudká prchlivost, ale kdo ostojí před závistí?5 Lepší jest domlouvání zjevné, než milování tajné.6 Bezpečnější rány od přítele, než lahodná líbání nenávidícího.7 Duše sytá pohrdá i medem, ale duši lačné každá hořkost sladká.8 Jako pták zaletuje od hnízda svého, tak muž odchází od místa svého.9 Mast a kadění obveseluje srdce; tak sladkost přítele víc než rada vlastní.10 Přítele svého a přítele otce svého neopouštěj, a do domu bratra svého nechoď v čas bídy své; lepšíť jest soused blízký, než bratr daleký.11 Buď moudrý, synu můj, a obvesel srdce mé, ať mám co odpovědíti tomu, kdož mi utrhá.12 Opatrný vida zlé, vyhne se, ale hloupí předce jdouce, těžkosti docházejí.13 Vezmi roucho toho, kterýž slíbil za cizího, a od toho, kdo za cizozemku slíbil, základ jeho.14 Tomu, kdož dobrořečí příteli svému hlasem velikým, ráno vstávaje, za zlořečení počteno bude.15 Kapání ustavičné v čas přívalu, a žena svárlivá rovní jsou sobě;16 Kdož ji schovává, schovává vítr, a jako mast v pravici voněti bude.17 Železo železem se ostří; tak muž zostřuje tvář přítele svého.18 Kdo ostříhá fíku, jídá ovoce jeho; tak kdo ostříhá pána svého, poctěn bude.19 Jakož u vodě tvář proti tváři se ukazuje, tak srdce člověka člověku.20 Propast a zahynutí nebývají nasyceni, tak oči člověka nasytiti se nemohou.21 Teglík stříbra a pec zlata zkušuje, tak člověka pověst chvály jeho.22 Bys blázna i v stupě mezi krupami píchem zopíchal, neodejde od něho bláznovství jeho.23 Pilně přihlídej k dobytku svému, pečuj o stáda svá.24 Nebo ne na věky trvá bohatství, ani koruna do pronárodu.25 Když zroste tráva, a ukazuje se bylina, tehdáž ať se shromažďuje seno s hor.26 Beránkové budou k oděvu tvému, a záplata pole kozelci.27 Nadto dostatek mléka kozího ku pokrmu tvému, ku pokrmu domu tvého, a živnosti děvek tvých.