1 Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -2 Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -3 Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -4 Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! -5 Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -6 Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -7 Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -8 Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -9 Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` -10 Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. -11 Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -12 Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -13 Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -14 ,,Rău! Rău!`` zice cumpărătorul, şi plecînd, se fericeşte. -15 Este aur şi sînt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sînt un lucru scump. -16 Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -17 Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -18 Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -19 Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -20 Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -21 O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -22 Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -23 Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -24 Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -25 Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -26 Un împărat înţelept vîntură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -27 Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. -28 Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -29 Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. -30 Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăile şi vînătăile pînă la rană. -

1 Víno činí posměvače, a nápoj opojný nepokojného; pročež každý, kdož se kochá v něm, nebývá moudrý.2 Hrůza královská jako řvání mladého lva; kdož ho rozhněvá, hřeší proti životu svému.3 Přestati od sváru jest to každému ku poctivosti, ale kdožkoli se do nich zapletá, blázen jest.4 Lenoch neoře pro zimu, pročež žebrati bude ve žni, ale nadarmo.5 Rada v srdci muže voda hluboká, muž však rozumný dosáhne jí.6 Větší díl lidí honosí se účinností svou, ale v pravdě takového kdo nalezne?7 Spravedlivý ustavičně chodí v upřímnosti své; blažení synové jeho po něm.8 Král sedě na soudné stolici, rozhání očima svýma všecko zlé.9 Kdo může říci: Očistil jsem srdce své? Čist jsem od hříchu svého?10 Závaží rozdílná a míra rozdílná, obé to ohavností jest Hospodinu.11 Po skutcích svých poznáno bývá také i pachole, jest-li upřímé a pravé dílo jeho.12 Ucho, kteréž slyší, a oko, kteréž vidí, obé to učinil Hospodin.13 Nemiluj snu, abys nezchudl, otevři oči své, a nasytíš se chlebem.14 Zlé, zlé, říká ten, kdož kupuje, a odejda, tedy se chlubí.15 Zlato a množství perel, a nejdražší klínot jsou rtové umělí.16 Vezmi roucho toho, kterýž slíbil za cizího, a kdo za cizozemku, základ jeho.17 Chutný jest někomu chléb falše, ale potom ústa jeho pískem naplněna bývají.18 Myšlení radou upevňuj, a s opatrnou radou veď boj.19 Kdo vynáší tajnost, chodí neupřímě, pročež k lahodícímu rty svými nepřiměšuj se.20 Kdo zlořečí otci svému neb matce své, zhasne svíce jeho v temných mrákotách.21 Dědictví rychle z počátku nabytému naposledy nebývá dobrořečeno,22 Neříkej: Odplatím se zlým; očekávej na Hospodina, a vysvobodí tě.23 Ohavností jsou Hospodinu závaží rozdílná, a váhy falešné neoblibuje.24 Od Hospodina jsou krokové muže, ale člověk jak vyrozumívá cestě jeho?25 Osídlo jest člověku pohltiti věc posvěcenou, a po slibu zase toho vyhledávati.26 Král moudrý rozptyluje bezbožné, a uvodí na ně pomstu.27 Duše člověka jest svíce Hospodinova, kteráž zpytuje všecky vnitřnosti srdečné.28 Milosrdenství a pravda ostříhají krále, a milosrdenstvím podpírá se trůn jeho.29 Ozdoba mládenců jest síla jejich, a okrasa starců šediny.30 Modřiny ran jsou lékařství při zlém, a bití vnitřnostem života.